Mini - Vacanta

Canyoning pe Cheile Butii

2011-10-31T11:27:00.002+02:00

O tura de Canyoning+Rapel+Tiroliana la inceputul lui Brumarel undeva in zona Cheile Butii !

Enjoy and rate!

Road Trip Transalpina

2011-09-15T09:38:00.000+03:00

Se anunta inca un weekend frumos asa ca pregatim din timp documentatia necesara pentru o scurta incursiune in lumea minunata a condusului pe serpentine.

Iesirea pe Transalpina trebuia sa fie una din ciclul "myth busters", sa vedem daca este sau nu mai frumoasa decat Transfagarasanul sau daca are sau nu peisaje pitoresti precum se aude.

In acest scop, daca tot ajungem in zona (chiar daca am mai fost o data odata: vezi aici) am zis sa vedem ce ne-a mai scapat. Drept urmare am aruncat un ochi la:

- Muzeul Trovantilor de la Costesti a.k.a. Pietrele Vii

- Pestera Polovragi

- Manastirea Polovragi

- Herghelia de Lipitani de la Sambata (Castelul Brukenthal).

Traseul a fost dupa cum urmeaza:

Bucuresti - A1 - Pitesti - Ramnicu Valcea - DN67 - Costesti - Horezu - Polovragi - Baia de Fier - Novaci - Ranca - Obarsia Lotrului - Sugag - Dobra - Sibiu - Brasov - Bucuresti

Harta traseului o aveti aici: link.

Durata: 2 zile (dar se poate face si intr-o zi)

Distanta: ~ 750 km

Obiectivele, traseul si alte informatii le gasiti detaliate in pagina Downloads !!!

Dupa cum suntem obisnuiti, am plecat la 7 dimineata din Bucuresti, nu inainte sa facem plinul si sa reinnoim rovigneta. In jurul orelor 10 eram la Muzeul Trovantilor, care se afla
intr-o curba, in vale, la intrarea in satul Costesti pe DN67 (drumul ce leaga Ranca de Rm Valcea). Sunt destul de greu de observat asa ca dupa Negrulesti mergeti cu atentie cu ochii pe marginea drumului. Exista si un semn, cam cat un panou de Trecere pt Pietoni pe care scrie Muzeul Trovantilor dar e alb si ars de soare...sanse foarte mari sa-l ratati. Exista si o parcare micuta pe marginea drumului. Despre Trovanti nu va mai zic nimic, cititi in docoment.

venind SPRE Rm. Valcea

indicator muzeu

Intrarea este gratis. Daca vreti totusi sa lasati ceva puteti lasa gunoaie in cosul preaplin din "incinta" muzeului sau va puteti lasa "partea buna din voi" dupa pietrele cele mari, ca nu va vede nimeni daca stati pe vine sau, daca aveti veleitati poetice, puteti sa scrijeliti pe Trovanti un cuvant de iubire pentru Costy sau Alina.

Mai jos gasiti cateva poze cu Pietrele Vii.

Plecam mai departe spre Manastirea si Pestera Polovragi. La ~25Km de Trovanti, in zona localitatii Milostea, ne intampina indicatoarele (separate) pentru obiectivele turistice Manastirea Polovragi si Pestera Polovragi. Pe indicatoare scrie 3Km da-s mai multi. Nu va panicati...tineti drumul tot inainte si unde se infunda opriti. Acolo e Manastirea. Inainte cu 300m de Manastire un drum mic face dreapta iar indicatorul cu cei 500m ai lui va avertizeaza ca mai bine lasati masina dupa 500m, de unde se termina asfaltul.

De aici pana la Pestera Polovragi mai sunt ~ 1500m pe care-i parcurgeti pe drum forestier acoperit cu piatra sparta. Cu toate astea se gasesc melteni din capu locului care sa ridice praful la nivel de nu mai vezi nimic. Intr-un final ajungem in zona pesterii, cautam loc de cazare pentru masina si mergem sa vizitam pestera despre care am citit atatea in docoment ;)
Ajunsi la intrare citim cu dezamagire ca am ratat ultimul grup cu ghid cu numai 15min.

Pestera se poate vizita si fara ghid.

Cu ghid dureaza ~40min, fara: ~20min. Ghidul pleaca din ora in ora doar.

Beletul costa 5 lei iar studentii si elevii au 50% reducere.

orar si preturi

Asadar am intrat fara ghid si am vizitat...luminata toata, destul de maricica, cu panouri explicative din loc in loc. Mi-a placut. Am tras cateva poze, am identificat unele desene despre care am citit online, am facut poze in casuta piticilor si am plecat mai departe.

Intrarea in Manastirea Polovragi este strajuita de brazi inalti iar dupa gard se afla 2 gradini cu meri care-ti fac cu ochiu. In spate se zareste un peisaj de vis: Cheile Oltetului, care se pot vizita pe drumul spre Pestera. Din pacate vegetatia acopera mare parte din peisaj si nu se poate admira valea din Chei.

Manastirea, mica si cocheta, cu nimic deosebita fata de altele dar in jurul careia poti lua o gura de relaxare. Interiorul bisericii era in constructii.

Intrarea: libera.

Gata cu obiectivele, era timpul pentru scopul tripului: Transalpina. Urmam indicatoarele catre Novaci si in ~13Km ne aflam la intrarea pe Transalpina. De la Polovragi pana la Novaci drumul este presarat cu peisaje rupte din povesti iar drumul este foarte bun. Inca o data, pentru amatorii de drumuri serpuite, acesta este paradisul.
Dupa cum ne asteptam, aglomeratia isi face aparitia inca de la inceput sub forma de 2 cozi in spatele unor betoniere. Dupa mai multe seturi de depasiri (la fiecare oprire pt poze ne depaseau betonierele) trebuia sa o luam de la capat...Intr-un final, aproape de Ranca, le-am pierdut. Mai oprim un pic sus de tot pentru cateva privelisti superbe, numai bune de tras pe card.

Dupa o mica pauza purcedem iarasi la drum, fara sa stim ce minunatii ne mai sunt pregatite.

Si eu si masina multumim multor factori pentru ca am putut sa ne distram impreuna. Dupa cateva depasiri am ramas singur pe sosea...si atat. Restul e de prisos. Doar atat va zic: diesel - 4000RPM - miros de ferodou incins - SuperFun!!! In fine...tragem cateva poze (din mers, evident) si in speranta ca oprim la urmatoarea parcare...deja s-a terminat partea superioara a Transalpinei si intram in padure. Din punctul asta de vedere am fost foarte dezamagit. Nu stiu daca au jost 30min de drum...sau poate la cum am mers eu am facut putin :))

Cert e ca as fi stat sa lenevesc un pic dar ma asteptam sa mai am unde...in fine. La anu am sa revin doar cu acest scop.

PS: o parte din traseu a fost filmat. Sau click aici!!! (min. 3"40s)

De la intrarea in padure pana la Obarsia Lotrului n-a mai fost mult. S-a mers in coloana (max 40kmph) si au fost cateva portiuni mici de drum fara asfalt (dar se lucra! a fost max 1Km de drum prost) pe care trebuia sa mergi destul de incet.

De la Obarsia Lotrului iar am scapat de masini. O parte au luat-o spre Voineasa (din ce am auzit, drumul ar fi prost, cu multe portiuni neasfaltate iar unde e asflat, e vechi), o parte au oprit si iar am ramas all alone :D

Vai si ce rau mi-a parut...m-am mai schumacherit un pic si p-aici, pana dupa Lacul Oasa (un lac foarte mare si foarte frumos!!!). Cum eram asteptati la masa in Sibiu n-am mai zabovit la Pensiunea Oasa unde era aglomeratie. Pe semne ca era ceva bun p-acolo :)

De aici insa incep portiuni de drum proaste. Ca orice lucrare "buna" de asfaltare din Romania, intai se asfalteaza impecabil apoi se incepe gaurirea!!! Pana la Sugag cred ca au fost fo 10-15 subtraversari ale drumului ramase neasfaltate. Tocmai cand ziceai ca ai scapat si incercai sa te bucuri de drum (care dealtfel era foarte bun si foarte liber) dadeai de alta taietura si trebuia sa incetinesti pana la oprire. Pacat.

La Sugag am facut dreapta spre Dobra - Jina - Sibiu. Despre drumul Sugag - Sebes am auzit ca ar fi la fel, cu taieturi multe in asfalt. Insa drumul prin Dobra este praf...si la propriu si la figurat. A trebuit sa merg cu 10kmph timp de 20min cred...pe o portiune de drum in constructie, "pavat" cu piatra sparta. Noroc ca mergeam asa incet si am avut timp sa vad iar peisaje superbe.

De aici pana la Sibiu am mers pe un drum foarte ingust si destul de prost, cu toate ca era asfaltat.

In concluzie, daca va grabiti nu va recomand sa iesiti direct in Sibiu ci s-o luati prin Sebes.

Transalpina mi se pare cea mai tare sosea care pune la grea incercare atat masina cat si soferul (si pasagerul, care se chinuia sa nu cada din masina cand iesea pe geam sa faca poze :) ).

Am intrat pe Transalpina la 12:30 si la 15:00 ieseam pe la Sugag. Cu tot cu opriri!!

Cu siguranta am sa revin si la anu pentru peisaje si atunci n-am sa mai fiu pe fuga!

Ajunsi la Sibiu am iesit la un cico in centru si am fost iar sa ne spunem declaratii de dragoste pe Podul Minciunilor.

Duminica am plecat agale spre Bucuresti, prin Brasov. Pe drum (in Sambata) ne-a sarit in ochi un indicator pe care scria Castelul Brukenthal. Curiosi, am zis sa vedem ce-i cu el... Castel n-am prea vazut (era acoperit de o prelata de constructii - pesemne era in renovare) insa am putut vizita Herghelia de Cai Lipiteni. Care ne-a placut foarte mult. Putin cam scumpa ( 9 lei adultii si 4,5 lei copii sub 14 ani ) iar daca vreti sa calariti trebuie sa veniti in cursul saptamanii.

Castelul Brukenthal din Sâmbăta de Jos a fost construit în 1750 de contele Jozef von Brukenthal, fratele lui Samuil von Brukenthal. Care Samuil asta a facut Palatul Brukenthal de la Avrig.

Despre Castelul Brukenthal puteti citi aici: link.

Despre Palatul Brukenthal puteti citi aici: link.

Ne-am potolit curiozitatile si am plecat sa mancam iar faimoasele Costite din Brasov, de la Four Roses :) Pacat ca de data asta nu prea le-au iesit...un pic arse iar cartofii cam floshcaiti :( Data viitoare mergem la Sergiana cu siguranta !!! Apoi o plimbare scurta prin centru sa dam jos caloriile si tzusti acasa.

Vizualizaţi RoadTrip Transalpina pe o hartă mai mare

!!! noutati !!!

2011-09-12T13:12:00.000+03:00

Aici sunt postate toate modificarile pe care le aduc blogului si modului de prezentare al Trip-urilor.

14.09.2011 - am adaugat primele piese de teatru in pagina special dedicata Teatru Radiofonic !!! Sper sa va placa !!! Enjoy

12.09.2011 - vom incepe sa ne facem un obicei din a asculta la fiecare iesire cate 1-2-cat mai multe piese de Teatru Radiofonic. Pe vreme ce gasim piese remarcabile si care sa nu ne adoarma la volan am sa postez linkul de download in pagina special dedicata Teatru Radiofonic !!!

06.09.2011 - am adaugat EuroTrip 2008 si 2010 pentru cei interesati de o iesire mai lunga. Daca sunt doritori de mai multe detalii am sa incerc sa detaliez si acele Trip-uri. Enjoy!

20.01.2011 - am adaugat o functie draguta. PrintFriendly - va da posibilitatea sa printati articolul cu/fara imagini sau paragrafe din el. Aveti control total. Se poate totodata si downloada in format pdf.

13.09.2010 - am adaugat la download o lista cu trasee si o harta din Muntii Ciucas

27.08.2010 - am adaugat buton de LIKE pentru utilizatorii de facebook. Daca sunteti prea lenesi sa faceti click pe SHARE macar un Like sa dati ;)

13.08.2010 - am adaugat o pagina cu download. De aici puteti sa va descarcati intreg traseul, asa cum l-am conceput initial, cu muuuult mai multe informatii si poze. Dati click dreapta pe fisierul dorit apoi "Save as". Enjoy!

12.08.2010 - am inceput introducea hartilor cu trasee. Fiecare harta va cuprinde toate opririle si obiectivele de pe traseu, impreuna cu informatii legate despre ele (adresa/poza/link).

Road Trip - Mocanita din Viseu

2011-08-19T13:41:00.002+03:00

Aveti masina? Tineti la ea? Atunci acest articol este din ciclul : PE AICI NU !

Sa va spun toata povestea:

Ne-am facut planu, ca romu (nu ala de la sticla) si-am cercetat si cautat si masurat si-am ajuns la concluzia ca ar fi bine si frumos sa facem un Road Trip pana-n cuiu hartii si prin zona.

Evident, nu scria pe nicaieri de starea drumurilor iar noi, pentru scurt timp, am uitat in ce tara traim si am purces la drum frumos autoiluzionati ca vom ajunge intregi inapoi acasa.

Traseul a fost: (gasiti aici harta detaliata: link )

Bucuresti - Brasov - Praid - Viseul de Sus - Sapanta - Borsa - Vatra Dornei - Lacul Bicaz - Cheile Bicazului - Lacul Rosu -Miercurea Ciuc - Sf. Gheorghe - Brasov - Bucuresti

Distanta totala: ~ 1300 Km

Uzura masinii: ~ 5000 Km!
In pagina Downloads gasiti si intregul traseu, in detaliu !

Am plecat dis de dimineata, cum ii sta bine calatorului, la orele 7. Drumul bun ca sufletul omului pana dupa Brasov, apoi la Homorod ne-a trecut prin Viata Satului, cu drumuri inguste presarate cu mici sate si politistii cu radarele lor, in caz ca gropile ar fi dat gres in scopul lor de a opri vitezomanii...si binecunoscuta Gaura, care urma sa devina laitmotivul Roadtripului. Little did we know.

Orele 12 ale amiezii: Salina Praid. Vreme frumoasa, targ colorat de suveniruri. Nu faceti greseala sa ziceti ca luati suveniruri din salina direct, pentru ca e simbolic si alte idei, pentru ca va taie la profit cam cu dublu de pret cat gasiti la lumina zilei. In subterana ajungi cu autobuzul cu burduf, asa ca daca esti obisnuit sa calatoresti pe burduf la metrou, e cam acelasi sentiment. Preturile de intrare normale.

In subterane: adevarat entertainment park. Ping-pong, badminton, biciclete, trotinete, famfara, trenulete si alte atractii pentru cei care nu sunt doar in trecere, ci au venit sa linga sarea de pe pereti "sa sa faca bine, mancatzash". Mancarea de la cantina salinoasa miroase decent, dar arata comic, iar in partea de populatie supraterana cu greu vei gasi vorbitori de limba romana. Nu ca as avea ceva cu ei...dar daca tot au venit sa faca negotz la mine-n tara puteau sa invete cateva cuvinte de dat buna ziua si in romana.

In fine..."suvenirul" predominant era, evident, sarea in diverse forme si culori. In rest...cam tot ce gasesti in orice targ de "suveniruri", si anume en-gros-isme din Europa.

2 ore mai tarziu, ne cataram voiosi si intremati de la aerul salinos si plecam mai departe spre Viseu. Foamea din matz nu am reusit sa ne-o potolim nici in Praid, nici pe langa Praid, pentru ca "loc(al)urile" zonei aratau dubios, erau pustii si doamne fereste sa scapi vreun cuvant mai gresit catre oamenii locului ca, probabil, ti-ar arata ce inseamna sa nu fii la tine acasa, in spirit usor ospitalier. Benzinarii pe drum destul de rare si cele mai mari sanse sa dati de ele sunt in orasele mai maricele. In fine, oprim la prima pensiune unde vedem tiruri, pentru ca vorba nomadului, acolo unde sunt multi se mananca si bine. Si, la acel loc minunat in Lunca la Izvoare (pe E578 intre Reghin si Bistrita, la 16Km de Reghin si la 42Km de Bistrita), ne-am ghiftuit asa de un intre pranz si cina ca sa ne vina pofta pentru cina de la Viseu. Mancare buna, multa si ieftina.

Cateva ore mai tarziu si gropi la planetare, ajungem la Viseu de Sus. Orasel destul de dezvoltat in pofida drumului rustic care duce pana la locul de decolare al faimoasei Mocanite, drum care ar trebui tratat cu ceva garzi inalte, motoare enduro sau 1 km/h in cazul unor masini mai aproape de pamant.
Starea drumului de la Reghin la Viseu a fost destul de ok. Parea chiar autostrada fata de ce aveam sa intalnim mai departe...
Aici, am fost destul de precauti (deoarece sunt mari probleme cu cazarea in zona!!!) si am facut rezervare cu 2-3 saptamani inainte la un pachet de Mocanita sub Luna Plina (gasiti pe pagina lor diverse pachete) care include: o plimbare + o cazare + o mancare + un dejun mic la doar 150 lei de caciula...sau sapca. Eu am sapca, de exemplu.

Dupa completarea unor formulare, plata de bilete, cum se cade intr-o tara tzivilizata, ne indreptam voiosi (ca doar eram proaspat mancati si nu ne iesise toata mancarea dintre dinti) catre vagonul restaurant pentru a cina sub clar de luna, in lumina de lumanari si aer curat de vagon. Felu 1, ceva usor cu umplutura, felu doi, paste cu un sos si teci, felu 3 deja ceva prea dulce, cu o usoara tenta de mere, si prea mult pentru niste oameni satui.
Ne tragem in cateva poze la lumina lumanarii si a lunii aproape pline si dupa o incercare nereusita de a mai juca niste macao, ne retragem catre Schlafwagen-ul ce avea sa ne serveasca drept loc de pus capul jos pentru o noapte. In compartiment, curat, decent, totul la indemana, dar absolut tot. Chiuveta sub masa, noptiera si pentru patul de sus la o mana distanta, cuier, oglinda si "supat" loc de pus bagaje. Un dus si un phoen mai lipsea. Dusurile aflate undeva intr-o anexa erau dotate cu apa calda, deci, toate peste toate, ceva decent. In pachet erau inclusi si doi caini de paza sau de rasfatat.

Dupa o noapte sanatoasa de somn, ne trezim cu grija sa nu dam cu capul de ceva si ne trantim fundurile odihnite, iar in vagonul restaurant pentru micul dejun, foarte bogat dealtfel. Mai mult mare decat mic.

Cu burtile si buzunarele pline de dejun o luam agale spre Mocanita. Cu toate ca am fost avertizati sa venim de la 7, deja la 7:30 primul tren era full. Noroc cu 2 din grup, ca batraneii aia de se scoala dimineata la 6 sa ude gradina, cand io abea imi tarai fundu la serviciu, care au fost amabili si ne-au pastrat si noo locuri pana am terminat de halit. La 8 ne imbarcam si asteptam cu mare entuziasm plecarea stabilita la 9. Dupa 1h si cateva poze plecam, la distanta de 10min una de alta, 3 Mocanite pline cu turisti dornici de zgaltzaiala, fum in nas si peisaj...nu foarte deosebit.

Drumul cu Mocanita lung, lung, lung, si la retur si mai lung, lung, lung, lung, lung.
Valea Vaserului cu nimic spectaculoasa, noroc cu mecanicul sef care ne mai trezea din cand in cand cu cate un...fluierat. Intre tur si retur ne-a intampinat calduros o masa imbelsugata cu cartofi prajiti, ketchup, maioneza si mustar, carnaciori si piept de pui la gratar, oferta speciala pentru 6 crai si craitze precum noi, la 3 cumparate de 3 baieti si nepredat bonul corespunzator inca 3 pentru 3 domnite cucuiete. Da, nu-mi place sa recunosc, dar foamea te impinge la lucruri foarte rele!!!

Cele alte 2 ore jumate spre locul de unde am pornit au fost la fel de frumoase si pline de poezie ca si primele 2 ore jumate, dar de data aceasta intr-un plan mult mai profund decat cel real, planul visului. Am dormit, pe romaneste, majoritatea din noi, precum valizele in ... well ... tren.

Odata ajunsi la locul de start, ne adunam catrafusele, le aruncam in masini si plecam spre locul unde se agata harta in cui, in Sighetul Marmatiei pentru a ne inveseli in Cimitirul Vesel de la Sapanta. Dupa o ora de ras - mirat - cumparat magneti si suveniruri - refuzat cazari de noapte ieftine de la babute, in jurul orelor 18.30, o luam roata spre Bicaz, via Vatra Dornei

Starea drumului de la Viseu la Reghin si retur a fost acceptabila. Atentie ca sunt radare! Pe undeva pe la intrarea in Sighetu Marmatiei.

Pentru a completa pachetul standard de gropi inclus in pretul tripului, buna sansa ne-a cadorisit cu o extraoptiune sezoniera care, grafic, era reprezentata de 5 kilometri de masini de nunta. Din ciclul "hai sa vedem cum se simt englezii cand merg pe partea stanga a carosabilului", dupa 15 minute de claxonat si urari de bine nuntasilor care mergeau lipiti unii de celalalti si cu viteza...ioc. Ne-am oprit, intr-un final, la singura benzinarie din zona, la iesirea din Viseul de sus, unde am alimentat repede sa nu ne prinda nuntasii din urma. Sigur, la cate le-am urat, nu ne-ar fi primit cu sampanie si piscoturi :D

La iesirea din Borsa, catre Vatra Dornei, peisaj de vis in amurg, bineinteles, pentru persoanele neocupate sa conduca, pentru ca soferii aveau ochi numai pentru gropi, din dragoste pentru masinile lor. Fara incidente majore ajungem in jurul orelor 22 aproape de Vatra Dornei, unde una din masinile cu care ne-am incumetat la drum, a cedat nervos (de fapt unul din cauciucuri) si ne-am trezit cu ditai pana. Bineinteles, treaba nu putea sa fie treaba pana la capat, daca nu exista si un procent de dramatism in toata intamplarea, procent intruchipat de faptul ca pana la Bicaz, dupa indelungi combinari si permutari, nu se putea ajunge decat in roata de rezerva (care era si asa modelul mic, cu vit max 80kmph). Comic, de altfel, a fost cand am ajuns pe la orele 24 in Vatra Dornei sa ne umplem matzul cu ceva usor, pizza, ketchup, suc si alte chestii, numai pentru a observa ca niciunde in Vatra nici pe langa vatra nu mai era jar de cazare. Drept urmare, şontâc-şontâc, ne continuam drumul cu redbull la bord, pentru a face fata conditiilor vitrege de somn si intindere nervoasa.

Starea drumului de la Borsa la Vatra Dornei drumul este praf!!! Plin de gropi si cratere!!! Daca mai aveti si ghinionul sa-l parcurgeti noaptea, ca noi, atunci sunt sanse sa faceti cam 4-5h cei ~90km. De la Vatra Dornei catre Lacul Bicaz drumul este ok, in sensul ca nu sunt gropi insa drumul este facut din placi de ciment...ale caror rosturi s-au mai deplasat...

In fine, la orele 3-4 dimineata, ne intampina o priveliste calduroasa si un sunet ospitalier de manele la destinatieatie: Lacul Izvorul Muntelui (a.k.a. Lacul Bicaz).

Despre cazare: (la Complex Turistic Naval Port Bicaz - Moldoturism) plutitoare si nu prea (noi am stat pe Lebada), ambianta propice doritorilor de lanturi groase, tricouri mulate si prost gust. Baile - case primitoare pentru paienjeni grasi, gustosi si probabili nu foarte prietenosi cu fiintele umane. In schimb, partea buna era patul din incapere si apa curenta, ba chiar si calda de la asezarea plutitoare. Si, avand in vedere lipsa de locuri libere din Vatra Dornei precum si aglomeratia din complex, sigur daca nu faceam rezervare si aici, nu mai gaseam locuri. Iar cei 100 lei de camera (fara nici un fel de dejun, nici mare nici mic) ni s-au parut acceptabili, data fiind si perioada (in ajunul Sf. Marii).

Ziua de sambata s-a desfasurat intr-o mare leneveala din partea noastra si observare atenta si perspicace a obiceiurilor locului. Brunch-ul este prilejul oportun pentru a citi o carte de 200 de pagini sau a cunoaste un strain in toate detaliile vietii. Bucataria duce, se pare, lipsa de angajati, iar pe chelneritele dragute nu poti sa le invinui cu nimic cand se uita nevinovat la tine si usor agitat explicandu-ti ca se dau de 3 ori peste cap sa te serveasca din "nebuniala" de la bufet, cum a tinut sa se scuze o ospatarita amabila. Cert e ca, indiferent daca ai vrea ceva lichid sa iti potolesti setea sau ceva de haleala, timpul de servire este acelasi: mare!

Atractiile zonei: barajul Bicaz, vaporasul pacalici (te duce 30min pana dupa colt si te-ntoarce), o mana de hidrobiciclete, echipaje de politie, barci parasite la mal care au avut motor odata, tarabe cu suveniruri cumparate de la en-gros din Europa, cersetori miraculos de rapizi desi au cate un picior rupt si cozonaci secuiesti.

Luni ora 9.30 ne indreptam fericiti spre iesirea din complexul magic.

Obiective in drum: Cheile Bicaz, Lacul Rosu. In Cheile Bicaz spectaculoase sunt 2, 3 minute pe la mijloc, cand te opresti sa faci poze pentru Facebook. In rest poti lua linistit vederi, magneti, cani, pistoale electrocutante, si alte mizerii care iti aduc aminte cu drag ca ai trecut pe undeva prin Romania. Nu pe undeva anume, pentru ca peste tot gasesti aceleasi "suveniruri".

De aici fiti cu ochii pe drum! Unde vedeti oameni multi gramada si masini parcate in mijlocul drumului inseamna ca ati ajuns. Alte semne nu prea dau de gol locul.

Lacul Rosu. Dezamagitor de plin de oameni. Legenda citita cu voce tare in limba maghiara, sau franceza sau in ce limba mai e pe peretele din vecinatatea lacului, isi pierde treptat farmecul cand vezi fetze, sau gunoaie asociate fetzelor care le arunca. In principiu, draguta fata cu ochi verzi care isi plangea credincioasa iubitul neintors din razboi, isi plange acum mirosul aprig de wc si de mici.

Starea drumului de la Bicaz catre Gheorgheni drumul este acceptabil dar destul de prost incat sa-ti ia ochii (tie ca sofer) de la peisajele deosebite. De la Gheorgheni am schimbat ruta fata de ce aveam scris in itinerariu si am iesit la Sandominic iar de aici, pe drumuri foarte bune, prin Miercurea Ciuc - Sf. Gheorghe si Brasov.

Drumul de acolo (de la ultimul Lac), s-a scurtat principial cumva, pentru ca ni se parea ca suntem deja aproape de casa. Cu sufletele usurate, am mai facut o scurta oprire de poze intr-un camp rustic cu balotzi de paie grijuliu legati. De aici pana acasa a mai fost o aruncatura de bat.

Daca plecati la 9:30 de pe Lacul Bicaz (cu opriri scurte la Cheile Bicazului, Lacul Rosu, copaci pt pipi si balotzi pt poze) ajungeti in Bucuresti in jur de ora 6.

Revin asupra afirmatiei de la inceput, cu PE AICI NU. Daca nu va intereseaza Praid-ul va recomand drumul Bucuresti - Suceava - Vatra Dornei!! Este foarte bun!

Un "scurt" filmulet cu Mocanita.

Cam asta a fost excursia. Foarte frumoase locuri dar pacat de drumurile care duc acolo. Cu siguranta m-as intoarce daca drumurile ar fi reparate.

Vizualizaţi Road Trip - Viseu de Sus pe o hartă mai mare

Escapada la ... Vulcanii Noroiosi

2011-06-15T11:42:00.027+03:00

Sambata dimineata...caldura mare spre mai mare, mon cher.
Ne facem de cap si ne trezim in toiu zilei, cand soarele era deja plictisit sa isi tina caldura doar pentru el, si arunca cu ea in noi, adicatelea pe la orele 11:00. Pana sa apucam sa dam cu un strop de apa la ochi, in spirit economic, se face 1 si ne gandim cum sa impingem de la spate restul zilei...

De plictiseala, bag un ochi in folderul "Road-Tripuri" sa vad ce ar mai fi de facut, poate-mi vine vreo idee, un' sa fug asa pe nepusa masa.

Gasesc ceva, trimit rapid pe mail (ca sa-l am pe telefon ;) ), imi arunc o geaca in masina (cine stie cum te prinde ploaia, sau cum pleci cu ploaia in spate), bineinteles aparatul foto si la 2 am plecat.

Vremea: ploioasa, dar cu ceva noroc si cu un dans ... de orice fel, da' nu al ploii ... se pot prinde ferestre de soare la momente oportune, pentru facut poze de pus in rama, album, facebook, avatar messenger sau desktop la monitor.

Destinatia: Vulcanii Noroiosi din Buzau (si ce obiective se pot prinde pana la-nserat).

Drumul spre Buzau este bun si scurt. Per total ~450Km.

Harta cu traseul facut o gasiti aici : link

Un traseu mai complet gasiti in pagina de Download-uri! Traseul respectiv cuprinde mai multe obiective + un drum pana la Cascada Putna (traseu de 2 zile).

Buuunn...si am plecat pe E85 (iesirea prin Colentina - spre Urziceni) pana la Buzau. Aici am luat-o pe centura (tineti drumul pe partea stanga si urmariti indicatoarele spre Brasov). Apoi am facut stanga in momentul in care, pe sub podul de pe care am venit, mi'a sarit pe retina un drum mic plin de gropi mici :) DN10 mai este cunoscut in literatura rutiera. Pe el am mers pana in localitatea Satuc. Aici am cotit dreapta, am traversat o cale ferata, un pod si, imediat, am cotit iar, de data asta spre stanga si am avut incredere in indicatoarele spre Pacle (Mari sau Mici). Drumul este bun (chiar daca pe ici pe colo sunt cateva portiuni stricate) iar peisajele, in caz ca prindeti o zi dupa cum va este sufletul (aplicabil daca aveti sufletul frumos), sunt superbe. Sunt ele superbe si pentru amatorii de ploaie fara nici o problema.

Noi am mers doar pana la Paclele Mici (care sunt mai departe decat Paclele Mari, dar la care se ajunge cu masina pana la 2-300m de "vulcani"), pentru ca la Paclele Mari (asa am auzit din vecini) trebuie sa-ti lasi masina ceva mai jos si s-o iei la perpedes, la deal, pret de ~500m. Adica adevarata cura de slabire si dusman pentru burti.

Plus ca nu mi s-au parut mari chestii nici Paclele Mici (care sunt mai mari decat Paclele Mari:)), drept urmare am renuntat la cele Mari.

La Paclele Mici se practica o mini parcare moca chiar langa biletzar. Pretul unui bilet nu-l mai stiu, oricum, e o suma modica, undeva intre 2 si 6 lei (pentru studenti, regim preferential, "renumeratie mica", asadar urmarim graficul pretului cu tendinte spre 2).

Daca tocmai a plouat, sau se vede ca e moale pamantul (cum am prins noi), cu toate ca ar fi soare, va recomand sa mergeti in picioarele goale. Cu orice v-ati incalta e degeaba...poate doar in cizme de cauciuc (nu recomand adidasi albi, cum am vazut ca au avut placerea unii turisti). Un bidonoi de 5L de apa, sau ceva lichid nelipicios, e bine venit pentru ca apa de la rezervorul de peste drum e in regim "picatura chinezeasca". Deci, reiau, goi - apa - servetele si aparat foto. Aaa...si sa stati bine la partea de echilibru :D

Daca insa este uscat...mergeti cum va taie capul.

Noi cand ne-am dus, am hotarat ad-hoc sa vedem Manastirea Ciolanu intai, apoi Tabara de sculptura de la Magura si apoi Vulcanii. Doar ca e un pic ocolit drumul (cam 20Km in plus dar e drum judetean ce trece prin multe sate - dupa cum vedeti in harta).

Cel mai bun traseu este, insa, asa:

Bucuresti - Buzau - Satuc - Vulcanii - Magura - Man. Ciolanu - Lacul Siriu - retur.

La Manastirea Ciolanu cat si la Tabara nu e de pierdut mult timp. Nu sunt cu nimic deosebite fata de altele...se poate pierde o jumatate de ora pentru amandoua.

La intersectia DN10 cu 203G, recomandabil, este de pierdut mai mult timp :D

Complex Magura (link)

Aici aveti si cazare si mancare la preturi ok iar mancarea este foarte buna. Cadrul de servire este unul foarte placut, pe 3 niveluri cu o curte foarte mare. Am plecat placut impresionat de acolo si sigur voi reveni daca ajung prin zona.

De aici, cu burtile pline, am plecat spre Lacul Siriu. Kilometrii sunt vreo 50 la numar, insa cred ca cineva nu a numarat bine, sau e alta unitate de masura, pentru ca drumul mi s'a parut mai lung de 50 km. Calitativ, este ok, negropos, dar strabate multe localitati.

Ajunsi pe baraj am facut cateva poze la apus, cu apusul in fata, cu apusul in spate, cu apusul pe umar, zambind, seriosi, si ne-am intors. E dragut, dar daca treci in fuga (fuga insemand sub 30 minute), nu prea merita drumul pana acolo. Poate o idee ar fi sa ramai la o pensiune cu vedere catre lac si sa incingi un gratar seara, cu ceva usor, o ceafa de porc, niste marshmellowshi, niste dovlecei, rosii, branza, pui, si alte nevietuitoare...

Concluzionand, pentru o singura zi mi s-a parut un pic obositor si solicitant, chiar daca n-au fost multe ore (in jur de 10 seara eram acasa).

Noroc ca au fost drumurile bune.

Atentie la RADARE!!! Atat in Magura, cat si pe drumul spre Siriu. Mai ales in curbe si dealuri!!!Tineti-va caii in frau!!!

P.S.: gasiti traseul cu mult mai multe descrieri in DOC-ul din DOWNLOADS!!!

Vizualizaţi Vulcanii Noroiosi (pe fuga) pe o hartă mai mare

Iesire-ntr-o zi de weekend

2011-02-26T20:07:00.001+02:00

De mult n-am mai iesit din Bucuresti si parca a venit timpu' nu? Chiar daca e doar pentru o zi...am o placere nebuna sa conduc pe la munte in zilele insorite de iarna. Pacat ca-s in Romania si avem drumuri de caca o.

Revenind le tema blogului. Mi-am luat haninele de ski si restul echipamentului si-am plecat cu noaptea si mahmureala-n cap catre vestita Vale a Prahovei. Mahmureala era la pachet, de la merele din vodka de c-o seara-n urma. Tot drumu' cat am dormit m-am gandit unde-o fi mai bine de skiat. Eram satul de cozile infernale de la teleskiul din Predeal si de la portiunile cu pietre de la partiile deservite de telescaun asa ca am zis sa vedem cum e in Azuga. Am ajuns pe la 9-9:30, am parcat, ne-am echipat...si ne-am pus pe stat la coada. Intai la bilete, apoi la intrarea in gondola. N-am stat mai mult de 5min si deja inima-mi tresalta fericita in lumea ei acolo. Little did it know...

Vremea super (evident, daca mi-am luat talismanul cu mine :D) si zapada destul de buna. Putine portiuni prin partea superioara a partiei Sorica aveau gheata. Dar nu grav. Mi-a placut foarte mult partia si am sa mai merg, daca voi putea trece peste vesnica problema cu coada de la teleski/telescaun/gondola... La ora 10 am stat 30min la coada. Cand am ajuns sa urcam in gondola, coada era de 2 ori mai mare decat atunci cand ne-am asezat noi la ea...go figure!

Aaaa...si alta idiotenie care numai la noi se putea intalni. Daca vii pe la 10 la partie, mai stai 30 de min si la casa de bilete, sa-ti iei cartela cu puncte...sa te dai pe partii...si sa urci cu ce au ei p-acolo...ca d-aia vii la munte nu??? Ehh va inselati. Vii la munte ca sa stai la cozi, nu ca sa te dai. Cobori in 5min si stai la coada 30min (daca ai noroc) si mai stai si la coada la teleski sa-ti iei alta cartela. DA, ati inteles bine...la teleski-ul din Azuga se intra cu cartela separata!!!!! Numai cuvinte de lauda as avea despre cei care permit lucrurile astea. Noroc ca-i blogu meu si n-am voie sa vorbesc urat.

Va las cu cateva poze, ca sa-mi revin.

Dupa cateva ture si nervi intinsi am decis sa plecam spre Brasov, sa ne relaxam un pic. Nush cum se face ca iar am ajuns la costiteeeee :D Bune rau domne. Rau rau.

In drum spre costite am vazut un indicator: Biserica Evanghelica Fortificata 6. Am zis sa vedem ce-i cu ea. Am ajuns acolo si-am admirat-o p-afara (era inchisa) iar in fata ei alt indicator: Biserica Evanghelica Fortificata 7. Hai. Peste 6,5Km inca 2 indicatoare: Biserica Evanghelica Fortificata si Biserica Evanghelica Fortificata 4. Am vazut-o intai p-aia fara km si apoi pe cealalta...Aici ghici ce??? :)) Alt indicator. Aceleasi indicatii, doar ca acesta din urma ne-a scos la prima biserica. Bisericile sunt cea din Sanpetru, Bod si Harman. Frumusele p-afara, ar fi fost dragut sa le vedem si pe dinauntru.

Si cam asta a fost. Inapoi acasa cu gandul la urmatoarea iesire...vizitarea cetatilor medievale transilvanene.

Trekking Brasov - Tâmpa + bonus costite

2010-10-29T20:30:00.081+03:00

Un traseu mic si frumusel, ce imbina plimbarea pe munte cu vizitarea obiectivelor. Se poate combina cu acest traseu: link.

Am ajuns pe la 12 in Brasov si am zis sa dam o "fuga" pe Tampa. Am parcat langa Turnul Vanatorilor (dati un search pe maps.google.ro cu "turnul vanatorilor" si aflati exact cum sa ajungeti acolo).

Se urca pe Triunghi Rosu pana pe Varful Tampa de unde se poate admira tot Brasovul. Si cam atat :)

Multe nu prea sunt de spus decat:

- aveti grija cand urcati, ca mai cad pietre...

- daca sunteti mosi sau obositi puteti lua Telecabina (8lei/adult si 4lei/copii < 14ani)

- ajunsi sus puteti merge pe varf, pe hollywoodianul semn BRASOV sau puteti da o roata Tampei daca aveti mai mult timp la dispozitie.

Cam atat. La coborare (sau urcare) se poate vizita Turnul Vanatorilor. Intrarea gratis.

Legat de obiective...sunt foarte multe in Brasov si nu cred ca e cineva care sa nu fi vazut Biserica Neagra, Turnul Mic si Turnul Alb, Strada Sforii, Biserica Sf. Nicolae...

Vederi de pe Tampa: - Biserica Neagra - Piata Sfatului si Cetatuia Brasovului

Insa cred ca sunt oameni care nu stiau ca Brasovul are o cetatuie...fix in mijloc, pe un deal. Da, eu ma numar printre ei, rusinat. Am dat de ea cand cautam un local in Brasov, pe goagal maps. Si-am zis s-o vizitam. Si-am vizitat-o. Si nu e mare lucru de vizitat, dar e placut sa stii ca ai vizitat ceva ce nu stiam intr-un oras pe care l-am hoinarit de atatea ori:) Nu se ajunge greu, se intra fara taxa si se poate si manca acolo (mancare aratoasa, din cate am vazut prin farfurii, la preturi medievale). Mai multe detalii precum si harta gasiti aici: link.

Cetatuia Brasovului

...vedere de pe zidurile cetatuii spre centrul istoric al Brasovului

Noi insa am preferat sa cautam un local cu care ne inebuneste o prietena de ceva timp, unde chipurile s-ar manca cele mai bune coaste. Restaurantul se numeste Four Roses (La Costite) si are intr-adevar o minunatie de coastite de porc, asezonate cu o portie de cartofi "disc", ceapa la discretie si un sos cu usturoi de pici pe spate. Ce-i drept, pretul un pic cam piperat (35 lei portia mare, 28 jumatate - ce vedeti la mine pe platou este doar jumate). Insa, daca puneti bani deoparte si nu mancati nimic toata ziua, se merita ;) Locatia o aveti pe harta, adresa fiind Brasov, Str. Oltet, nr.13 (link).

De aici, cu burtile pline, am plecat spre Bucuresti (in jur de ora 4) si la iesirea din Brasov am fost redirectionat automat pe DN1A spre Cheia de catre 4 organe ce blocau drumul spre Predeal. Chipurile ar fi blocaje prin zona Busteni, Sinaia, Comarnic. Oricum, drumul prin Cheia a fost mai liber decat ma asteptam si daca aveti noroc sa nu dati peste nici un camion atunci ajungeti chiar mai repede in Bucuresti.
Enjoy.

Trekking Cheia - Islaz - Mt. Rosu - Valea Berii

2010-10-29T20:00:00.001+03:00

Hey...cam pustiu pe aici. Am zis sa va mai trezesc din amorteala toamnei si sa va mai propun 2 trasee usoare, de weekend. Ar fi bine de facut pana nu se strica vremea pentru ca peisajele de toamna sunt superbe.

Primul traseu este cu pornire si sosire din si in Cheia. Se pleaca din fata Manastirii Cheia, drept inainte spre munte (sau din fata Hotelului Ciucas) si se urmaresc marcajele. Pentru acest traseu se va merge pe Punct Albastru. Tineti drumul drept si dupa intersectia cu DN1A continuati pe drumul forestier "La Islaz". Acest traseu este proaspat marcat si deschis publicului (2009 - vezi aici).

Intrarea pe drumul forestier

Multe nu prea sunt de spus...prima jumatate a drumului este aproape plana, trece printr-o padurice apoi va duce la poalele Zaganului unde se vede toata creasta Zaganu - Gropsoarele.

...paduricea

...creasta Zaganu - Gropsoarele

In continuare pe drumul forestier si la prima rascruce mergeti prin stanga iar la urmatoarea prin dreapta.

...prima rascruce

...un pic dupa a doua rascurce

De aici incepe urcusul dar nu e ceva de speriat. Cam in 30min ajungeti la Cabana Muntele Rosu, unde puteti pleca pe mai multe trasee. Tot aici se mananca bine si relativ ieftin. Noi am ales ca drum de intoarcere Valea Berii care ne-a scos undeva pe DN1A.

...urcusul

...spre Valea Berii

Acest traseu (Punct Rosu) nu este foarte bine marcat, cel putin la inceput, insa este o poteca batatorita care va scoate unde trebuie. Iarna e mai dificil, dar daca mergeti incet si cu ochii pe copaci nu cred ca o sa va rataciti...prea tare :P

Traseul merge paralel cu raul si dupa primele 15min coboala chiar langa el...de aici si numele traseului Valea Berii. Si nu, contrar asteptarilor, nu curge pic de bere p-acolo...doar apa...si aia plata.

...probabil sanul din care curgea odata berea :))

...paraul Berii...plin cu apa

Peisajul de toamna este foarte frumos insa tot traseul este prin padure, pana iesiti de pe traseu si ajungeti pe drumul forestier Valea Berii. Aici se vede foarte frumos Bratocea...

Bratocea

De aici se iese imediat pe DN1A. Din cauza ca harta dupa care ne-am luat nu era foarte precisa a trebuit sa ne intoarcem pe sosea pana in Cheia (~2Km) dar ca sa evitati mersul pe jos, urcati pe DeNeu cam 500m (adica o luati in dreapta cum iesiti la sosea) si pe stanga veti da de un indicator (Cruce Albastra) care va va duce pana-n Cheia traseul Cheitelor (va scoate fix la Complex Zaganu).

Cam acesta este traseul, scurt dar frumos. Merge sa va dezmortiti sau sa incheiati anul montan cu peisaje colorate (pentru cei ce nu urca iarna pe munte). Intre timp noi mergem sa mancam. Ne vedem in Brasov, pe Tampa: (link)

Trekking Cheia - Culmea Zaganu-Gropsoarele - Cab. Mt. Rosu

2010-09-13T21:46:00.002+03:00

Încă o săptămână mohorâtă la București care părea că se va continua la fel în weekend. Am decis să profităm de vremea frumoasă ce se anunța la munte și să dăm o fugă pe el. După câteva schimbări de destinație am ales Cheia cu gândul să facem traseul de pe Culmea Zăganu - Gropșoarele.

La Cheia puteți ajunge cu mașina personală prin Ploiești - Vălenii de Munte - Măneciu - Cheia (~150Km), sau cu trenul București - Măneciu și de acolo maxi-taxi, sau cu maxi-taxi direct din București, de la Basarab (lângă IDM). Pentru maxi nu știu decât programul de întoarcere către București (era afișat în centru, lângă un magazin): ore plecare 9:45, 12:00, 16:45; zilnic la 8:30 până în Vălenii de Munte, tel: 0731.835.544.

Am ajuns de vineri seara, ne-am făcut fo' 10 sandwich-uri și ne-am culcat. Sâmbătă la ora 9 am plecat pe traseu.

Date traseu:

Marcaj: Cruce Roșie până la "La rascruce" (drumul continuă pe marcajul ăsta până la Cabana Ciucaș) apoi Triunghi Roșu pana la Cabana Muntele Roșu

Traseu: Cheia - Muntele Buzăianu - Muntele Zăganu - Culmea Zăganu - Gropșoarele - Vf. Gropșoarele - Cabana Mt. Roșu - Cheia

Timp: ~6h (depinde de cum mergeți și câte pauze faceți)

Tip traseu: accidentat și destul de lung (aprox. 23,5 Km) însă foarte variat și cu peisaje fff frumoase. NU îl recomand iarna decât turiștilor cu experiență.

Am plecat pe traseu din fața hotelului Cheia.

Cum vă uitați la hotel, o luați în dreapta pe șoseaua principală și apoi prima la stânga. Mergeți pe această stradă, străjuită de două rânduri de copaci, până se termină undeva sus, iar lângă fosta cabană de protocol a Petromului faceti dreapta, apoi imediat stânga pe un drum de țară. De aici încep să apară și marcajele pe stâlpi și copaci. Veți lăsa pe dreapta Mănăstirea Cheia și Centrul de comunicații spațiale Cheia (link aici) și veți merge pe acest drum până întâlniți șoseaua națională DN1A. O traversați dar NU mergeți înainte pe drumul forestier ci faceți dreapta (tot pe șosea) și la circa 100m vedeți la marginea pădurii marcajele și semnele turistice. "După ce intrați în pădurea deasă și uscată urmați marcajul Cruce Roșie traversând Pârâul Tîmpa și urcând versantul împădurit al Pârâului Zăganul până în culmea Buzăianului."[1]

Pe limba noastră, drumul e unu singur. De cum ați intrat în pădure mergeți tot înainte, după cum vă poarta cărarea făcută de apă printre rădăcinile copacilor. Cam într-o oră veti întâlni marcajul care vă duce spre Poiana Stânii, pentru care trebuie sa vă abateți la dreapta coborând pe celălalt versant al Muntelui Buzăianu.
De la acest marcaj începe adevăratul urcuș al traseului. Mai urcați prin pădurea de foioase cam 20 de minute, apoi ajungeți într-o frumoasă poieniță la intrarea căreia sunteți întampinați de un semn pe care scrie : atenție câini răi. Așa că...să fiți atenți. Noi am fost și nu i-am văzut...probabil erau plecați cu turma de oi la păscut. Nu ei să pască...ci oile.

Poienita

O mica gustare pt ghidul nostru

Aaaa...am uitat să vă zic de ultimul membru al grupului nostru...și anume Pușa, o frumoasa cățelușă tărcată care nu numai că ne-a însoțit pe tot traseul dar întotdeauna a fost înaintea noastră știind traseul de parcă a mai fost pe acolo de 10 ori. Incredibil. Mergea în fața noastră la 10-15m, mai adulmeca câte o floare sau un boschet, mai ramanea un pic în urmă și apoi apărea brusc în fața noastră. Erau zone în care noi nu mai vedeam marcajele, însa ea știa exact pe unde s-o ia.

Ea este Pușa

"De aici, urmând culmea către Nord, pe un parcurs ce deschide o largă priveliște de ansamblu asupra munților Tătarului, Siriului și Penteleului, traseul ajunge în Curmătura Zăganului, situată la sud de vârful cu același nume." [2] "Din acest punct se desprinde spre dreapta o poteca ce însoțește fundul secat și plin de bolovăniș al Pârâului Sterp, precum și coastele Pârâului Alb, coborând în Poiana Stânii." [3]

Mai sus de poieniță se zărește și stâna goală. Drumul continuă prin dreapta stânii, pe un versant abrupt și printr-o mică padurice de brazi. Și aici același semn legat de câinii răi. Urmați marcajul până la indicatorul ce indica (ce altceva să facă și el săracu') un alt drum spre Poiana Stânii (care acum se și vede). Dacă aveți de pierdut încă 2-3h puteți coborî până la ea.

"Drumul nostru continuă din Curmatura Zăganului către nord, peste creasta ferestruită și stâncoasă Zăganul - Gropșoarele, al cărei versant apusean cade în pereți abrupți, deasupra Văii Gropșoarele." [4]

Noi am rămas la micul nostru traseu si am continuat urcarea spre Zăganu și Gropșoarele. Peisajul este superb iar drumul este frumos. Nu prea greu, dar nici ca pe bulevard. Am dat chiar și de o porțiune de fo' 10m cu lanțuri. Pe traseu gasiți multe locuri numai bune de tras pe film (sau, ca sa fim în pas cu tehnologia...pe senzorul CCD/CMOS). Am avut o vreme minunată, iar cerul era atât de senin încât se zărea Releul de pe Coștila :D

Releul de pe Costila

Poiana Stanii

"Traseul atinge curând nodul alpin al Culmii Stâncoase, din care se despletesc, spre dreapta culmea crenelată a Șuvițelor (sau Sughițelor), iar spre stânga, spinarea Muntelui Roșu, urmată de o potecă marcată cu triunghi roșu care coboară la cabana de pe acest munte, iar în continuare, la Cheia." [5]

Vârful Zăganu nu are potecă sau marcaj pe el și oricât m-am chinuit să-l identific n-am reușit. Dacă-l știe careva, să-mi lase și mie un comment ;)

Ușor, ușor ajungem însă pe Vârful Gropșoarele (1833m) unde ne întalnim cu un grup de montaniarzi ce veneau de la Cab. Mt. Roșu. După un scurt schimb de informații referitoare la traseele parcurse de fiecare, ne tragem în poze cu stâlpu de pe Vf. Gropșoarele și pornim către Muntele Roșu.

Varful Gropsoarele (1833m)

Portret de familie :)

Mergem pe culme în continuare până la "La Răscruce", unde marcajul ne poartă în jos spre Cabana Mt. Roșu. De aici mai avem 1h, iar coborârea ne face să ne pară bine ca nu am ales ca punct de plecare Muntele Roșu (urcarea este destul de anevoioasă). Cu cât ne apropiem mai mult de Cabana Mt. Roșu, cu atât întâlnim mai mulți pantofari.

La Rascruce

Aaaa...iar uitam să vă zic o fază tare: coboram spre Răscruce cu Pușa cap de monom, evident, când zărim indicatoarele: spre Mt. Roșu era la stânga, iar spre Cab. Ciucaș tot înainte. Pușa, ca un copil care nu mai are rabdare să ajungă acasă, o ia repede la vale și, cu mult în fața indicatorului, o ia la stânga; coboară până se intersectează cu poteca, se pune pe burtă și ne așteaptă să venim. Am rămas mască...

"Din Culmea Stâncoasă, traseul marcat cu bandă roșie lasă la drepta poteca ce se orientează spre Curmătura Văii Stânii, face un ocol larg spre stânga (borna 156) și ajunge în vechiu drum grănicerescm, care se îndreaptă, prin pajiști bogat înierbate și printre pâlcuri de smirdar, spre Cabana Ciucaș." [6] (pentru traseul Cabana Ciucaș - Vârful Ciucaș citește aici: traseu Cheia - Vf. Ciucaș)

După cum spuneam, traseul spre Mt. Roșu este ușor la coborâre dar cred ca ar fi extenuant la urcat, fiind în urcare continuă. Ajunși la Cabana Mt. Roșu i-am dat cațelușei fidele sa bea multă apă (pe tot traseul n-a vrut să bea deloc apă de la noi - a mâncat doar sandwichuri și napolitană Heidi). De aici, spre Cheia este traseu de aprox. 1h pe marcaj bandă galbenă care urmărește drumul de mașină, iar în unele locuri mai scurtează un pic.

Jmecher de PH

Hint: cum coborâți de pe drumul de la Mt. Roșu, travesați șoseaua și dați de un drum de pământ. Urmați-l și ajungeți în Cheia - fix în centru (drumul vă scoate întâi la Hotel Zăganu și, urmând șoseaua, ajungeți direct în centrul comercial si bazaristic al Cheiei).

Toată stima, respectul și recunoștința pt bucătăreasa noastră, care, după o zi de mers pe munte, a mai avut forța să stea să gătească o nebunie de cartofi gratinați. Yummy! :*

A doua zi a trebuit să plecăm pe la prânz spre București, așa că am zis să vizităm tot ce se poate în drum. Pe scurt, ar fi așa:
- Mănăstirea Cheia (fix în Cheia, nu aveți cum s-o ratați; se vede de pe DN1A. Mai multe detalii aici)
- Mănăstirea Suzana (la ~10Km de Cheia spre București. Mai multe detalii aici)
- Salina Slănic (după Malu Vânăt, în Teișani faceți dreapta pe 102G, țineti drumul principal și in 10Km ajungeți. Foarte frumoasă zona. De aici, ca să nu va întoarceți pe același drum, la plecare mergeți în continuare iar drumul o să vă scoată spre Vălenii de Munte-DN1A sau spre Ploiești. Drumul este bun și deloc aglomerat. Merită o schimbare de peisaj.
Program: Luni - Inchis. Marti - Duminica: 9-15.
Pret: Adulti - 14 lei, Studenti/Elevi <25ani - 7 lei
Taxe: Foto - 6 lei, Video - 12 lei dar nu prea controleaza nimeni. Noi am scapat:) )
- Mănăstirea Zamfira (Fiind pe 102G, dupa Mălăeștii de Jos drumul continuă pe 102 iar nu după mult timp, la Găvănel faceți stânga pe 217 și în 3Km puteți vizita Mănăstirea Zamfira. Mai multe detalii aici)
- Mănăstirea Crasna (de la Zamfira în 1Km ieșiți pe DN1A și în localitatea Homorăciu aveți indicator spre Crasna. Cam 10Km și ajungeti la ”intrare”. De aici, dacă aveți mașină de teren sau Logan:p puteți să vă aventurați pe drumul ce urcă la Mănăstire. Altfel, vă așteaptă o urcare per-pedes de fo' 45min. Dus. Și încă 45 întors...dacă mai vreți să plecați de acolo. Mai multe detalii aici)
- Mănăstirea Ghighiu (pe centura de Est a Ploieștiului, aproape de Bărcănești. Mai multe detalii aici)

[1], [2], [3], [4], [5], [6] - extracte din Colectia Muntii Nostri Nr.9 - Muntii Ciucas, 1977. (download aici)

Pentru harti si trasee in Ciucas - click aici.

Harta GPS a traseului. Facuta cu Sports Tracker pe Nokia E52. Super telefon. In 6h nu mi-a consumat decat o liniuta din 7 :D

Hike route 697839 - powered by Wandermap

Trekking - Vf. Ciucas

2010-08-26T15:08:00.002+03:00

Dupa caldurile din ultima saptamana din Bucuresti, ne-am decis iar sa dam bir cu fugitii la munte. Asa ca ne-am organizat din timp si vineri seara eram la Cheia, ca sa putem pleca pe munte sambata la prima ora. Initial aveam in minte un traseu mai lung care includea si Vf Zaganu, dar am avut inspiratia (pentru ca s-ar fi dovedit prea lung pentru unii membri ai echipajului) sa renunt la el si sa ne rezumam doar la traseul:

Cheia - Cabana Muntele Rosu - Cabana Ciucas - Vf. Ciucas si retur. (noi am plecat pe traseu de la Mt. Rosu)

Distanta: ~14Km

Durata: 3h20' dus si 2h20' intors (la intoarcere toti timpii au fost cu ~25-30% mai scurti)

Timpi intermediari:

Cheia - Cabana Muntele Rosu - 1h

Cabana Muntele Rosu - Cabana Ciucas - 2h

Cabana Ciucas - Vf. Ciucas - ~1h30'

Cazare:

- la gazda in Cheia

- la Hotel Cheia sau Zaganu precum si alte pensiuni

- Pensiunea Casa cu Har

- Gainusa de munte (a lu' musiu Gainusa de la Cronicutza)

- Cabana Muntele Rosu

- Cabana Silva (in capatul drumului de la Mt. Rosu) - cititi aici detalii
Obiective turistice pe traseu:
- Manastirea Cheia (chiar la intrarea in centrul Cheia, cum faceti stanga de pe DN1A prima strada la dreapta - pana-n capat)
- Manastirea Suzana (la ~20Km de Cheia - spre Ploiesti - pe dreapta. Exista indicator.)
- Barajul Maneciu (detalii aici)
- Salina de la Slanic Prahova (de pe DN1A in localitatea Teisani virati pe DJ102G). Program Salina: luni - inchis; marti - vineri:9-13; weekend:9-17.

Drumul Cheia - Cab. Mt. Rosu se poate face si cu masina dar starea drumului este deplorabila. Nu cred ca a mai fost refacut in ultimii 20ani. E o adevarata provocare sa-l urci cu un sedan (chiar dupa prima curba am intalnit un Peugeot mai vechi cu planetara rupta...aviz amatorilor) si multi isi parcau masinile la intrarea pe minunatul drum. Pe de alta parte, erau destui care se incumetau sa urce pana sus. Depinde cat de mult tineti la masina sau ce masina aveti. Noi am strans din glutei si am urcat incet cu titiu pana la cabana, pentru a mai economisi 2h. Deci timpii de mai sus sunt cu plecare de la cabana Mt. Rosu.

De la Cabana Mt. Rosu traseul spre Cabana Ciucas este foarte alternant. Urca si coboara pana la Fantana Nicolae Ioan unde traseul de banda galbena pe care am venit se intersecteaza cu traseul de cruce albastra ce vine prin Valea Berii din DN1A.

De aici insa se schimba treaba. Daca pana aici s-a mers bine, cand urcai cand coborai, de aici pana la Cabana Ciucas (pe indicator scria 1h) se ia muntele in piept...la propriu; drumul este ffff abrupt.

Am observat ca, odata cu reinventarea Cabanei Ciucas, drumul de acces a fost reparat si largit iar raul care curgea odata prin dreapta drumului (cum urci) a fost blocat complet. Acum lucrau la o pompa de apa cativa metri mai sus de Fantana Nicolae Ioan (probabil sa traga "apa curenta" la cabana).

Asa arata Cabana Ciucas in 2009 (copyright aici)

Ajunsi la viitoarea Cabana Ciucas am facut o pauza de 10-15min timp in care am halit cate 2 sandwichuri si-am lins o sticla de apa. Am plecat mai departe, catre Vf. Ciucas., pe banda rosie. La 20min de mers, dupa ce-am trecut de primul deal dupa cabana, am dat de o baltoaca din care beau apa cativa magari. Si unul facea pipi, in acelasi timp :))

Ne-am oprit sa facem cateva poze apoi am continuat drumul.

Pana la rascrucea cu drumul ce coboara la Babarunca (pe cruce rosie) drumul este foarte lejer si peisajele foarte frumoase.

Insa, ultimele 45' catre Vf. Ciucas sunt destul de grele, avand chiar o portiune in care ne-am catarat pe pietre.

Am ajuns intr-un final glorios pe Vf. Ciucas la o altitudine de 1954m. Ne-am tras in poze cu un stalp alb/negru (ca panoul pe care scria altitudinea era ruginit complet), am facut cateva poze la imprejurimi incercand sa ne dam seama care si cum sunt, ne-am trantit in iarba fo' 15min si apoi am luat-o la pas inapoi spre casa.

Aici trebuia sa scrie Vf. Ciucas 1954m - asa era si acum 3 ani:(

La intoarcere ne-am intalnit cu 2 ciclisti care vroiau sa urce pe varf cu biclele - si apoi sa coboare la Babarunca. Foarte tare!

La coborare atentie sa nu alunecati pe pietris

Sus pe varf mai erau cativa turisti, echipati corespunzator...insa la intoarcere (deja orele 14) ne-am intalnit cu foarte multi pantofari (probabil cei care n-au mai gasit cazare pe Valea Prahovei) si au venit la Mt. Rosu. Si de la Cabana Ciucas in jos, cand noi ne chinuiam sa coboram panta abrupta, dintr-un Range Rover si-un Defender ne faceau din priviri 2 familii ce urcau, probabil, la noua lor investitie.

Pacat, probabil ca o data cu darea in folosinta a Cabanei Ciucas o sa infloreasca turismul de fitza si aici precum pe Valea Prahovei...si stim bine toti care vor fi efectele.

Insa pana atunci mai sunt cativa ani buni asa ca daca aveti drum prin Cheia si timp de pierdut, nu pierdeti din vedere o mica excursie pe cel mai inalt varf din Masivul Ciucas.

Vreau sa-i felicit pe aceasta cale pe cei 2 incepatori care ne-au insotit pe primul lor varf (Vlad si Alina) si sper ca agenda lor de cuceriri montane sa nu se opreasca aici. Bravo.

Ei doi

Si cum ii sade bine romanului, dupa o zi minunata pe munte, ne-am retras usurel acasa si ne-am tratat regeste cu un gratar pe masura...noastra :D

Harta GPS a traseului. Facuta cu Sports Tracker pe Nokia E52 ;)

Hike route 666321 - powered by Wandermap

Bike Ride - Busteni - Trekking Vf. Omu

2010-08-16T13:15:00.061+03:00

Salutari de la racoare :D

Da, inca un weekend minunat in paradis (adica oriunde altundeva decat la cele 37grade C din Bucuresti - mai exact la 20-25:D )

Traseul planificat: Bucuresti - Sinaia (cu masina) - Busteni (bicla) - Babele (telecabina) - Sinaia (cu bicla - pe platou).
Traseu efectuat: Bucuresti - Sinaia (cu masina) - Busteni - Sinaia (bicla) - 2 x Cota 1400 si traseu forestier pana in Sinaia iar duminica o vizita pana pe Vf. Omu.
Pret telecabina: 29 lei urcarea/coborarea, 58 lei dus-intors, 16 lei copii/biciclete

Impinsi de la spate de caldurile insuportabile din Bucuresti am decis sa plecam la orele 21:00 spre Sinaia. Am facut repede bagajele, am azvarlit tzoaclele pe masina si da-i bataie. Surprinzator, drumul a fost foarte aglomerat pana la Ploiesti. De acolo a fost mai liber.

La 22:40 eram in Sinaia...si-am dormit pana a doua zi la o ora...pe care eu o credeam foarte devreme. Dar defapt ea era tarzie pt ca-mi luasem un ceas pe care nu l-am mai purtat de mult si...era cam pe alt fus orar. Fapt pentru care am ajuns la telecabina din Busteni la 9. De la Gara Sinaia pana la Telecabina Busteni am facut cam 30min. Mda...si acolo, deloc spre surprinderea mea, coada incepea unde se termina...sau se termina unde incepe. Luati-o cum vreti ca tot era mare. Cam de 4 ore mare.

Coada telecabina Busteni - Duminica

Asa ca dupa 45min de stat si 10m inaintati, am decis sa plecam inapoi la Sinaia si sa facem aceleasi trasee. Cat ne-am mai foit noi, am mai stat de vorba cu unu cu altu...am ajuns pe la 11 in Sinaia. Am luat acelasi taxi si am dat o tura de forestier cota 1400-Sinaia. Poze gasiti aici. Acum nu am mai facut ca eram cu aparatul mare (il luasem pt platoul Bucegilor).

A doua urcare a fost cu ghinion, cum am ajuns acolo a inceput o ploaie torentiala. Ne-am adapostit si-am asteptat sa treaca apoi am luat-o pe acelasi traseu care, spre surprinderea noastra, era USCAT. Toate bune si frumoase pana am iesit in drumul asfaltat care duce la cota1400, cand a inceput iar ploaia. Ploaia marunta si cantitatea mare de apa de pe sosea impreuna cu viteza cu care coboram au alcatuit reteta perfecta pentru 2 omuleti uzi din cap pana-ntre picioare. Am ajuns leoarca acas'. Si pana ne-am spalat si schimbat ghici ce? A iesit ditai soarele :))

A urmat o fuga pana-n Brasov unde am vrut sa dam o tura scurta in Parc Aventura dar era coada mare si acolo, asa ca am plecat sa mancam ceva. Ne-am oprit in centru, la Bucatarul Vesel. Foarte buna mancarea, vi-l recomand.

Parc Aventura

Duminica am decis sa nu ne mai riscam cu vremea asa ca am decis sa mergem pe Omu si la 8:30 eram la cabina.

La 10 eram sus la Babele, ne trageam in poze cu pietrele.

Dupa ce ne-am pupat cu Sfinxul am plecat spre Monumentul Eroilor pe marcajul cruce rosie si in ~45' eram acolo.

Drumul este destul de usor...atat de usor incat se poate face si in slapi.

Sunt satul de pantofari si slapalai pe munte, asa ca nici nu ma mai obosesc sa scriu despre ei si stilul lor galagios si murdar de de a merge pe munte (au plecat de la Babele pana la Cruce - si acolo au inceput cu manele si cu aruncat hartii sa vad cat de sus zboara...).

Dupa o pauza mica am plecat in continuare pe acelasi marcaj, de data asta am inceput traseul cu o urcare pieptis pe Caraiman.

De aici pana aproape de Vf. Omu se merge lejer, pe platou, cu mici variatii de nivel. Pe dreapta se inalta falnic releul de pe Costila.

Aproape de Vf. Omu se urca pe drumul de vara aprox 45'-1h si se ajunge la Vf. Omu, cel mai inalt varf din Masivul Bucegi (2507m - la cabana - 2512m pe stanca din spatele cabanei).

La 1h1/2 de mers de la Vf. Omu spre Babele

Am facut o mica pauza pentru un suc si un snikers si am luat-o inapoi la vale. In 2h eram la telecabina de la Babele, unde am mai stat la coada inca 1h. Daca va tin picioarele, coborati pe Jepii Mari si sunteti mult mai castigati decat sa stati la telecabina.
Pe tot parcursul traseului vremea a fost super. Ba prea super, ca ne-a ars soarele rau de tot. Am ajuns rosii ca racii acasa, neavand nicio protectie la noi. Aviz amatorilor!

Pentru cei care cauta cazare si merg pe low budget, in drum spre Busteni am vazut 2 hoteluri care aveau cele mai mici preturi pe care le-am vazut pana acum pe Valea Prahovei (inafara, bineinteles, de persoanele particulare - "la gazda").

prima, cum iesiti din Sinaia (spre Busteni) - cam la 400m pe dreapta e o benzinarie Luk Oil. Putin mai in fata, pe aceeasi parte e un hotel cu o parcare foarte mare in fata si cu un afis mare cu : Camera 60lei / noapte

a doua, cum intrati in Poiana Tapului, imediat pe stanga este un hotel galben care arata foarte frumos si avea acelasi afis doar ca de data asta camera era 70 lei. Dar arata mai bine ca primul.

altele, in drum spre Busteni.

Road Trip Hateg - info

2010-08-11T16:06:00.004+03:00

Plecarea: sambata dimineata la ora 6 (de parca mai era nevoie sa scriu:P)

Distanta totala traseu: ~900Km
Durata totala traseu: 2 zile

Timpi intermediari (fara opriri):

Traseu:

Bucuresti – Pitesti – Curtea de Arges (optional, daca nu ati vazut-o) – Ramnicu Valcea – Targu Jiu - Petrosani - Heteg - Hunedoara si retur

Principalele obiective pe traseu: (in ordinea din RoadTrip)

Biserica dintr-un lemn (Sat Francesti, la aproximativ 25 de kilometri sud de municipiul Ramnicu Valcea şi 5 km de orasul Băbeni, Valcea.)
Manastirea Govora (de la Biserica dintr-un lemn sunt marcaje care va duc direct la Govora. Daca le ratati s-au au ruginit prea tare:) mergeti inapoi in Ramnicu Valcea si o luati pe DN67 spre Tg. Jiu pana in sat Mihaesti - la 18Km de Ramnicu Valcea)
Manastirea Horezu (pe DN67 in continuare spre Tg. Jiu la ~20Km de Govora)
Pestera Muierilor (pe DN67 in continuare spre Tg. Jiu la ~35Km de Horezu. La Baia de Fier faceti dreapta si mergeti printre munti pana la intrarea in pestera. Foarte frumos drumul dar cam prost asfaltul.)
Manastirea Tismana (pe DN67 pana la Targu Jiu iar de acolo pe DN67D spre Baia de Arama. De la Tg Jiu in 40Km facei dreapta pe DJ672 si in capatul lui se afla complexul Tismana)
Targu Jiu : Coloana infinitului, Poarta sarutului si Masa tacerii (poarta si masa se afla in Parcul Muncipal aflat in W-ul orasului langa Lacul de Acumulare iar coloana pe Calea Bucuresti - se vede venind dinspre Bucuresti)
Biserica Densus (pentru a ajunge la Biserica din Densus se merge in afara orasului Hateg circa 10 kilometri, iar in centrul satului Totesti se vireaza dreapta. Posibilitati de cazare exista doar in Hateg sau la Sarmisegetusa)
Ruinele Ulpia Traiana Sarmizegetusa (pe DN68 Hateg - Caransebes la 12Km de Densus sau 25Km de Hateg)
Biserica si ruinele Cetatii Colt (acestea sunt situate in satul Suseni si se ajunge pe soseaua Simeria - Hateg - Petrosani, la o distanta de 9 km de localitatea Carnesti, ramificatie stanga Brazi - Raul de Mori, 22 de kilometri sud-est de Hateg)
Castelul Santamarie Orlea (inapoi pe DN68 spre Hateg. Este chiar la intrare, pe un deal. Se vede si cand veti intra in Hateg, pe stanga, venind de la Tg Jiu. Daca-l ratati nu e mare lucru de vazut oricum, ca nu mai este castel ci hotel de 1*)
Lacul Cincis (pe DJ687A sau pe DN68 - depinde cum aveti timp)
Castelul Corvinilor (pe 687E spre Hunedoara iar acolo urmati indicatoarele spre centru)
Manastirea Prislop (inapoi spre Hateg pe 687A iar la Silvasu de Jos faceti dreapta si tineti drumu principal pana...nu mai e:). Cand vedeti multe masini parcate pe un drum fff ingust inseamna ca ati ajuns)
Rezervatia de Zimbri din Hateg (ajunsi in Hateg o luati inapoi spre Hunedoara pe DN68 de data asta, si la cativa km de oras, intr-o curba vedeti un semn cam pricajit catre rezervatie. Faceti stanga si urmati drumul prin padure pana la parcarea rezervatiei). Daca tot nu gasiti si aveti un GPS cu voi, folositi coordonatele astea:

Lat: 45°38′18″ N, Lon: 22°58′22″E
Curtea de Arges (se ajunge pe DN 7C de la Pitesti. Aprox 35 Km. Cum iesiti de pe centura-autostrada a Pitestiului, o luati pe deasupra pasajului si in intersectie faceti dreapta. Este drumul spre Fagaras. DACA urmati RoadTrip-ul meu, la intoarcere dupa ce treceti de Ramnicu Valcea, in aprox. 10 Km se face un drum la stanga spre Curgea de Arges - inainte de localitatea Milcoiu.)

Posibilitati de cazare:
In functie de cate zile alocati acestui trip, puteti poposi in urmatoarele locatii:

Pestera Muierilor (aveti destul loc de campat in zona, iar daca doriti pensiune gasiti si asa ceva, ca de exemplu: aici)
Lacul Cincis (aici sunt posibilitati foarte variate: de la loc de campare, pazit, la casute de 2-4 persoane cu/fara grup sanitar, la Hotel Casa Alba si Hotel Cincis - vezi harta traseu!)
Targu Jiu (oriunde prin oras, daca aveti de gand sa vizitati centrul mai mult)

Noi am plecat pregatiti sa dormim la cort pe malul lacului Cincis dar pentru ca am ajuns prea tarziu, si in zona aia e intuneric bezna seara, am decis sa dormim la Hotel Casa Alba. Dar dimineata cand am dat o tura pe langa lac ne-a parut rau ca n-am ajuns mai devreme. Era si loc de campat si se vedea si foarte frumos lacul.

(aceasta este ceea ce as alege eu, dar goagal este plin de pensiuni si moteluri peste tot. Eu v-am indicat locurile cele mai placute de stat si amplaste oarecum la o treime din drum, pentru a nu face prea multi km/zi.)

Sunt deschis intotdeauna oricarui comentariu asa ca daca sunteti in pana de idei sau doriti un sfat nu ezitati.

View Road Trip Hateg in a larger map

Bike Ride - Sinaia

2010-07-27T22:44:00.004+03:00

Inca o iesire minunata in mijlocul naturii.

Weekend-ul trecut mi-am initiat prietena in freeride-ul montan.

Am montat bike-urile pe masina si-am pornit dis de dimineata (ora 7) catre Sinaia.

Am ajuns in jur de 9, am parcat la telecabina si am ales o metoda de transport mai ieftina decat telecabina (unde te pune sa platesti si pentru biciclete cat pentru un om) si anume taxi. Ne-a luat 30 lei pe urcare pana la Cota 1400. Mi s-a parut acceptabil. Probabil ca data viitoare urc tot cu acelasi nene si mai negociez un pic pretul. Am mers cu un Opel Zafira. Am dat jos rotile si au incaput foarte frumos biclele una peste cealalta.

Am ajuns sus, ne-am echipat corespunzator, am tras o dusca de apa si-am luat-o pe forestier in jos. Drumul era ok, uscat, in ciuda ploilor frecvente din ultima luna. De la 1400 in Sinaia am coborat cam in 40min, si asta pentru ca am luat-o din prima prin padure (am scurtat un pic forestierul - si am mers pe traseul de dh) si, fiind prima oara pentru Adi a mers un pic mai greu. Oricum, s-a descurcat onorabil zic eu. La a doua tura am decis s-o lungim si sa fie si mai greu...ca doar era prima ei tura, nu?:)
Am coborat tot pe acelasi traseu pana ne-am intersectat cu drumul ce duce la Poiana Stanii Regale si am impins (Adi a tinut sa mentionez ca ea a pedalat 65% din drum!) pret de fo 20 minute biclele la deal pana am ajuns in poienita. Superb aici. Merita sa ajungeti aici intr-o zi cu soare, indiferent ce traseu alegeti (se poate urca si cu masina).

A fost foarte placuta scurta noastra vizita iar daca va e foame puteti sa va asezati sub umbrelute cu incredere: orice v-ati comanda n-o sa va para rau. Poate la sfarsit cand vedeti nota de plata. Dar cu burta plina n-o sa va mai vina nici sa va suparati. Iar daca va suparati, va puteti reveni la o plimbare cu poneiul sau cand stati la soare intr-un sezlong amplasat pe iarba. Foarte frumos domne, ce sa mai zic?! Mergeti si vedeti ca n-o sa va para rau. Aaaa si tot de aici puteti vedea impresionanta panorama asupra Vaii Prahova de pe stanca Franz Joseph aflata in spatele complexului.Ne-am tras un pic rasuflarea in poiana din fata terasei si apoi am luat-o cetinel prin padure spre Poiana Tapului. Atentie! Daca traversati poiana s-o faceti in liniste si pe langa bicla ca incepe sa strige dupa voi paznicu d-acolo, cum ca poiana ar fi privata. Eh, drumul asta oricum era mai greu pentru ea, dar acum, ca era si un pic umed, a fost si mai greu. Dar, sunt mandru s-o zic: am ajuns inapoi la masina fara nici o cazatura.

Doar cu mult noroi pe noi.

Per total a fost fun si vom repeta figura cu prima ocazie. Si la cat mai multe. Care doresti sa te bagi, lasa un comment;)
V-am lasat!

Si daca sunteti curiosi de mai multe, puteti clickui aici!

View Bike Ride - Sinaia in a larger map

Road Trip Sibiu (pe Transfagarasan)

2010-07-21T13:50:00.060+03:00

A doua iesire din 2010.

A fost un pic din pripa, neavand timp sa finalizez traseul precum as fi vrut, dar drumul a fost scurt si cunoscut asa ca mi-am permis.

Plecarea a fost sambata la ora 6:30. Am pornit agale spre prima autostrada a Romaniei urmand drumul Pitesti - Vidraru. Despre drum ce sa va zic? Pai pana la iesirea din Pitesti este ok. Dupa...deja vorbim despre un drum important de acces la o zona turistica si mai importanta. Si ca atare, fiindca traim in Romania, si madam U d r e a inca nu l-a dus pe B e r c e a n u p-aci, drumul cu pricina se incadreaza cu greu in categoria drumurilor nationale. Pana am iesit din civilizatie am facut un slalom de cea mai mare frumusete printre peticele de asfalt lipsa. Aflat pe soseaua din padure, pana dupa Vidraru (aproape de intrarea pe Transfagarasan) mi-au soptit usor bucsele masinii s-o las mai moale ca asta-i drum de admirat peisaje nu de mers cu 40 Km/h. M-am conformat, am deschis geamurile, am scos jumate de corp afara si am inceput sa fac trial printre craterele din asfalt. Ultima oara cand am fost pe traseul asta, cred ca acu' 4-5 ani...era la fel de jalnic. Eh...asta e Romania si tre' s-o iubim asa cum este (asta daca n-avem bani sa plecam p-afara).
Aproape de Vidraru, se zareste in capatul a 1480 de trepte, Cetatea de la Poenari. Traditia consemnata in cronici ne spune ca Vlad Tepes s-a ingrijit de refacerea cetatii. Se spune ca pentru a pedepsi pe targoveti, voievodul a adunat locuitorii orasului, " juni si fete mari asa cum au fost impodobiti in ziua Pastelui si au tot lucrat la cetate pana li s-au spart
hainele de pe ei" (facandu-se referire nu la zidirea cetatii, ci la refacerea sau completarea ei).Cetatea a fost ultimul refugiu al domnitorului inainte de a pleca in Transilvania.

A fost una din fortificatiile care au contribuit la victoria finala a romanilor din anul 1462. Lui Vlad Tepes, ii revine meritul de a fi intarziat pentru cel putin sapte decenii inaintarea armatelor otomane catre sud-centrul Europei.

O legenda despre cetatea Poenari, cunoscuta sub numele de Raul Doamnei, vorbeste despre sotia domnitorului, care stiind ca turcii sunt in apropiere si simtind ca nu mai are nici o scapare, s-a urcat pe metetrezele dinspre raul Arges si a strigat soldatilor ca prefera sa se omoare decat sa fie prizoniera turcilor. Apoi doamna tarii s-a aruncat in prapastie, trupul zdrobindui-se de stancile udate de apa raului. Locul unde a cazut s-a inrosit datorita sangelui doamnei, si acest lucru este vizibil si in zilele noastre.

La ora 8 cand am ajuns la baza cetatii, am scos usor capul pe geam, am tras 4-5 cadre si l-am inchis repede. Am decis ca este prea dimineata si prea frig pentru a incerca sa ajungem in varful celor aproape 1500 de trepte.

Am plecat spre urmatorul obiectiv, barajul si lacul de acumulare Vidraru. Daca nu stiati, constructia barajului a durat cinci ani si jumatate. S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 mc de roca, din care aproximativ 1 milion mc in subteran, s-au turnat 930.000 mc de beton, din care 400.000 mc in subteran si s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice

Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii, al cincilea in Europa si al noualea in lume intre constructiile similare. Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 de ploturi verticale, avand inaltimea de 166,60 metri si o lungime la coronament de 307 metri, fiind traversat de noua galerii orizontale interioare. Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru, iar turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an. Taca-paca...2-3 cadre si-am plecat mai departe.

In continuare, drumul, la fel de prost, pana la intrarea pe portiunea inchisa iarna din Transfagarasan. Noroc ca am prins vreme buna si nu ploua ca nu mai ieseam cu masina intreaga de acolo. Tot drumul, in loc sa privesti, ca orice turist entuziast, cu un ochi pe geamul lateral - sa vezi peisaje frumoase, trebuia sa ma ridic in capu' oaselor si sa ma benoclez la sosea sa gasesc o cale de trecere prin labirintul de gropi. Nu mai stau acuma sa zic cat pierde Romania din turisti din cauza drumurilor, dar sa stiti ca asa e. Pierde. Mult. Pacat.
In fine, am trecut nu cu putine emotii si de tronsonul asta si ne-am aflat in fata cabanei Capra. Situat la altitudinea de 1585 m pe culoarul transfagarasan, Complexul Turistic Capra este singura locatie care a investit in turism pe intregul areal montan si submontan, devenind astfel, in urma finalizarii reconstructiei, cea mai moderna si complet utiliata unitate Turistica din zona Masivului Fagaras. Cel putin asa zic ei. Ce-i drept, arata bine. Afara chiar au un traseu suspendat pe cativa piloni metalici si cateva tiroliane cu care te poti delecta daca treci prin zona.

Cateva poze si aici si ne-am luat rotile la spinare si i-am dat in sus spre Balea. Pana sa ajungem acolo am mai oprit pentru a face cateva poze dragute.

Ajunsi in varfu Transfagarasanului am scos din buzunar 5 lei pentru parcarea masinii (sunt 2 parcari imediat cum iesi din tunel, cate una pe fiecare parte a soselei) ca la intoarcere sa ne dam seama ca daca mergeam spre Cabana Balea gaseam locuri de parcare ceva mai gratis :). Ne-am invartit un pic p-aici, cateva poze cu lacul, cu muntele, cu cabana, cu zapada, am aruncat inca 3 lei pe sirag de covrigi mai batrani decat ciobanu care-i vindea si-am plecat la vale.

Pe drum iar cateva poze frumoase, o oprire scurta la Balea Cascada, de unde am luat un Kurtos Kolac sau cum s-o scrie, dupa care ne-am mai oprit in Sibiu. Am stat la verisorii prietenei mele, care au fost foarte amabili si ne-au plimbat prin Sibiu. Am ajuns destul de devreme (in jur de 12) si dupa ce am mancat, pe la 3-4 am iesit la o plimbarica prin Muzeul Astra (foarte mare ca suprafata, aerisit...aduce mai mult a parc decat a muzeu , cu scena pentru spectacole si chiar si un restaurant traditional - per total mi-a lasat o impresie foarte placuta) apoi mai pe seara prin centru. Am vizitat Podul Minciunilor, Turnul Scarilor, Piata Mica, Piata Mare, Turnul Sfatului, Pasajul Scarilor, Biserica Evanghelica, precum si 3 din fostele turnuri ale cetatii medievale din Hermannstadt.

Duminica, la plecare, am facut un mic ocol prin zona Cisnadie unde am vizitat Biserica fortificata de la Cisnadioara si Castelul-Muzeu de la Cisnadie. De fapt, pe cel din urma nu l-am vizitat ca am ajuns la ora 12:50 si intre 1 si 2 aveau pauza. I-am tras un cadru de afara si-am plecat acasa.

Pe drum inapoi, am avut parte jumatate de vreme frumoasa jumate de ploaie. Oricum, zonele care meritau vazute, au fost vazute pe timp frumos. Cam asta este traseul, detaliat. Am sa mai fac unul, strict cu informatii utile.

View Road Trip Sibiu in a larger map

Road Trip Sibiu (pe Transfagarasan) - info

2010-07-21T13:47:00.007+03:00

Plecarea: sambata dimineata la ora 6.

Distanta totala traseu 1: ~700Km (cu vizitare obiectiva in zona Sibiu)

Timpi intermediari:
Buc-Sibiu (cu opriri la obiective): ~ 5h
Sibiu (vizitare obiective): ~ 4h

Variante traseu:

1. Bucuresti – Pitesti – Curtea de Arges – Vidraru – Transfagarasan – Sibiu

2. Sibiu – Valea Oltului – Ramnicu Valcea – Pitesti – Bucuresti sau Sibiu – Brasov – Bucuresti

Principalele obiective pe traseu:
- Manastirea Cozia (daca se alege varianta pe Valea Oltului)
- Manastirea Curtea de Arges
- Cetatea Poenari

- Barajul si Lacul de acumulare Vidraru

- Cabana Capra
- Balea Lac
- Balea Cascada

- Paltinis

- Lacurile sarate de la Ocna Sibiului
- Biserica fortificata Cinadioara
- Castelul-Muzeu de la Cisnadie

In orasul Sibiu se pot vizita urmatoarele:

- Centrul vechi al orasului

- Muzeul de locomotive cu aburi

- Complexul National Muzeal Astra, care este compus din:

Muzeul de Etnografie si Arta Populara Saseasca,
Muzeul de Etnografie Universala,
Muzeul Tehnicii Populare

In centrul vechi puteti vizita urmatoarele obiective:

- Muzeul National Brukenthal, care este compus din

Muzeul de Istorie
Muzeul de Istorie a Farmacie
Muzeul de Istorie Naturala
Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare

- Biserica Evanghelica Parohiala
- Biserica Romano-Catolica
- Biserica din Groapa
- Sinagoga cultului mozaic
- Biserica dintre Brazi
- Podul Minciunilor
- Turnul Scarilor
- Piata Mica
- Piata Mare
- Turnul Sfatului
- Pasajul Scarilor.

Posibilitati de cazare: Camping - Padurea Dumbrava Nr. 14, Sibiu +40-269-214 022;

(aceasta este ceea ce as alege eu, dar goagal este plin de pensiuni si moteluri in zona Sibiu. Atentie insa week-endul pe care vi-l alegeti, ca daca este vreun concert sau festival mare prin zona riscati sa nu mai gasiti locuri daca nu rezervati din timp. Asa am patit eu cand a fost HIM in vizita :) )

View Road Trip Sibiu in a larger map

Road Trip Cerna - Rafting

2010-04-19T12:25:00.004+03:00

Pababibam...iata c-am plecat si anul acesta la Rafting. Unde? Pe Valea Cernei. De ce? Am avut cu mine 3 incepatori si trebuiau sa guste din placerea raftingului undeva unde sa fie si peisaj frumos si apa buna.

Plecarea a fost pe 9 aprilie in jur de orele 18. Am ajuns acolo pe la 11 noaptea, ne-am cazat la Pensiunea Dumbrava (link aici) si dimineata a inceput aventura. Sa va spun un pic despre drum si cum ajungeti acolo. Pai, cel mai bun si frumos drum, zic eu ca este Bucuresti - Pitesti - Slatina - Craiova - Strehaia - Drobeta Turnu Severin - Orsova - Baile Herculane. De la Herculane mai sunt 12Km si ajungeti la Pensiunea Dumbrava (pe drumul spre Baia de Arama). Ar mai fi o solutie pe Bucuresti - Pitesti - Ramnicu Valcea - Baia de Fier - Targu Jiu - Baia de Arama - Baile Herculane. Ambele trasee au in jur de 400Km practicabili in aprox. 5h.

Traseul:
Bucuresti - Pitesti acceptabil. Stiti si voi starea autostrazii si cum se circula pe ea.
Pitesti - Drobeta s-a circulat foarte bine, nu a fost aglomerat. Si era vineri seara...cand mai pleaca omu in "mini-vacanta"...dar p-aci fu bun drumu.
Insa, in judetul Mehedinti alfel sta treaba. Pregatiti-va dintii sa ziceti Mehedinti-dinti-dinti...aoleo nu mai am dinti. Niste gropane si niste "petice" de zici ca ramai fara dinti. Asa ca tineti capul sus, gura inchisa si acul de la vitezometru sub 50.
In zona Portile de Fier sa va pregatiti rabdarea (daca ajunteti pe la orele pranzului) pentru ca se lucreaza la amenajarea versantilor care dau in sosea si se circula pe un singur sens. Noi am ajuns pe la 10 seara si n-am stat la cozi, dar sunt convins ca ziua se circula mai greu.

Barajul Hidroelectric - Portile de Fier

De aici la Herculane mai e putin si drumu-i bun. ATENTIE cand va apropiati de Baile Herculane. Este o intersectie prost semnalizata (adica indicatoarele nu prea se vad cand vii dinspre Orsova) care indica drumul spre Baile Herculane si Baia de Arama. Pe acolo trebuie s-o luati si tineti drumul tot inainte si in fo 15Km ar trebui sa ajugeti. Nu aveti cum sa ratati pensiunea daca nu va abateti de la drumul principal. Daca ati ajuns la un indicator albastru pe care scrie Baile Herculane si va baga pe un pod ingust - ala e drumul prin statiune. Se poate merge si pe aici dar daca ajungeti tarziu, mai bine va intoarceti un pic si faceti stanga.
Cazarea:
In plan, la acest trip, era prevazuta cazarea la cort, dar la insistentele varului meu, am ramas sa dormim la Pensiunea Dumbrava. Preturile sunt cele de pe site dar cel mai bine e sa luati legatura telefonic cu cei de acolo. Daca optati pentru varianta de dormit la cort sunt destule locuri pe Valea Cernei unde se poate campa, unul dintre ele fiind in imediata vecinatate a pensiunii, pe un mic deal, deasupra soselei. Se poate urca si cu masina sau se poate lasa la sosea. Loc e destul.
In weekendul in care am fost noi au venit si altii tot pentru ture de rafting si majoritatea au stat la cort, iar seara au facut foc de tabara si mancaruri la ceaun. Mmm....yummmy.

Locul de campare. Se observa in dreapta Pensiunea Dumbrava

Mancarea:
Stiu ca pe multi ii pasioneaza subiectul asta, eu numarandu-ma printre majoritate, asa ca here we go: preturi foarte mici. Na, la ce sa te astepti de la un loc uitat de lume (si o zic cu parere de rau, pentru ca zona este superba - pacat ca nu se intereseaza nimeni de ea). Se poate manca si la pensiune, dar este mai scump decat in oras, asa ca va recomand o scurta (ca nu aveti ce face intr-una lunga) vizita in "statiunea" Baile Herculane, pe aleea principala si veti avea de unde alege. Cu 30 lei pot manca si bea 2 persoane la impinge tava de n-au treaba :)

Se poate face la fel de usor si un gratarel, cam oriunde pe marginea drumului atata timp cat respectati normele impuse de bunul simt: nu lasati gunoaie - strangeti-le pe toate intr-un sac si-l duceti in Herculane, nu lasati focul aprins nesupravegheat, nu faceti focul direct pe iarba - cautati un petec fara iarba si inconjurati-l cu pietre.
Altele:
Daca aveti in gand sa faceti vreun traseu montan (sunt foarte multe in zona - cautati pe alpinet.org sau chiar pe site-ul pensiunii) aveti mare grija la vipere! Devin agresive daca sunt lovite sau calcate. Asa ca daca le intaliniti, faceti-le poze cu obiectivul tele si lasati-le in pace. In caz de probleme aveti la dispozitie numarul national de salvamont: 0salvamont sau 0725.826.668.
Rafting:
ca pentru asta am venit in primul rand. Eh...despre asta se poate vorbi o zi intreaga. Important de stiut este ca perioada propice pentru rafting este cat mai repede dupa ce s-a topit zapada...pentru a permite Cernei sa adune un debit mare de apa, astfel crescand si senzatia. Gen: martie - aprilie - mai (deja in mai e tarziu).
Cu cine am fost? Minunata echipa care ne-a ajutat sa prindem gustul raftingului a fost echipa de la Vertical Adventure. Sunt o gasca nebuna numai buna de dat cu ea pe valuri...si nu numai. Oferta lor este foarte diversificata (eu am mai facut cu ei si cannyoning si a fost super - vedeti aici Rafting 2009 - tot ce vedeti a fost organizat de ei) si gasiti pe site tot ce doriti, iar pretul este invers proportional cu situatia crizei. Adica mic si bun. Nu ezitati sa-i contactati, pentru ca va vor face o oferta greu de refuzat iar pe parcurs sunt plini de surprize din cele mai placute. Va fac si poze, va si filmeaza cand tipati si va udati la bikinei si chiar va si gatesc daca nu va pricepeti!
Gata cu reclama ca p-orma scot pusculita si incep sa-i taxez.

Cum fu la rafting? Daca treceti repede peste echiparea in costumele extrem de stramte de neopren va asteapta o aventura pe care n-o veti uita prea repede, daca nu ati mai facut rafting.

Daca ati mai facut rafting o sa vi se para o noua aventura mai ales daca prindeti o zi in care apa are nivelul foarte mare. Deci, orium o dai...tot te distrezi.

Ai mai multe tronsoane din care-ti poti alege sa te dai. Mai domol si mai lung, prin statiune - in aval sau mai involburat, cu peisaj mai salbatic dar ceva mai scurt - in amonte. Daca aveti timp si resurse le puteti incerca pe amandoua (si daca nivelul apei permite).

Pe drum aveti mai multe oportunitati sa va balaciti in voie si-n apa. Se trag barcile la mal si balaceala de voie.

Vestele de salvare si costumele de neopren va garanteaza o experienta de nota 10 cand faceti bodyrafting sau sariti de pe stanci! In rest ce sa zic...pozele spun totul.

Aaaaa... şi să nu uit: Toţi înainteeee!!!™

View Road Trip Rafting 2010 in a larger map

EuroTrip - 2009 - info

2009-08-28T19:51:00.003+03:00

M-am hotarat sa pun si EuroTrip-ul din 2009, macar info-urile, pentru ca detalii foarte detaliate nu prea-mi aduc aminte bine :) (oricum, nu ne-am abatut mai mult de 5% de la program). Info-ul este cel facut inainte de excursie.

Traseu Circuit European, Perioada: 23.07.2009 - 08.08.2009

Ziua 1 si 2 (joi, 23.iulie.2009 - vineri, 24.iulie.2009):
Bucuresti - Zagreb (Croatia)
Durata drum: ~24h (cu tot cu pauze/opriri/vizitari)
Distante:
Bucuresti - Nadlac: 561Km

Nadlac - Siofok (Ungaria): 323Km
Siofok - Varazdin (Croatia): 165Km
Varazdin - Zagreb: 75Km

Plecare din Bucuresti la ora 16. Se va trage un "pui de somn" in vama sau la vreun motel, in functie de ora sosirii. Scurte opriri pe traseu ( Sibiu, Arad, Nadlac, Budapesta ) iar micul dejun se poate lua la Siofok, pe malul lacului Balaton.

Se continua drumul catre Zagreb dar cu o oprire de 2-3 ore in Varazdin pentru plimbare prin orasul vechi si vizitarea Muzeului Orasului precum si a Castelului. Daca tot ati ajuns la castel, dati-i o roata si in spate veti da de cimitirul lor...care este mai curat si mai frumos decat cel mai frumos parc din Romania :)

Se pleaca spre Zagreb pe la orele 14-15, sosire la hotel Laguna 3* pe la ora 16 iar pe la ora 17 se iese la o vizita a Zagrebului de noapte. Se poate vizita pietonal centrul turistic al orasului: un minunat complex urban medieval compus din biserici, palate, galerii si cladiri guvernamentale, cunoscut sub denumirea de Piata Bana Jelacica. Exista si o mare catedrala: catedrala Sf. Stefan. Masa se va servi in oras.

Cazare: Hotel Laguna 3*
Adresa: Kranjceviceva 29 10000. Zagreb, Croatia. Tel. +3851 30 47 000
Agentia: Solis Travel

Ziua 3 si 4 (sambata, 25.iulie.2009 - duminica, 26.iulie.2009):
Zagreb (Croatia) - Milan (Italia)
Durata drum: ~8h (cu tot cu pauze/opriri/vizitari)
Distante:

Zagreb - Ljubljana (Slovenia): 138Km

Ljublijana - Padova (Italia): 264Km

Padova - Verona: 85Km

Verona - Milan: 159Km

Ziua 3. Se serveste micul dejun la ora 8. Plecare catre Milan cu scurte opriri in Ljubljana ( vizitare centru si castelul ),

Padova ( Basilica Sf. Anton ) si Verona ( pentru o plimbare prin Plazz de la Erbe, Plazz del Signori si o vizita la Casa Julietei ). Masa o vom lua pe traseu, intr-unul din orase, la alegere. Noi am zis ca lasam Verona pentru la intoarcere, dar puteti alege oricare varianta.

ATENTIE! Daca ajungeti in Padova pe la pranz (pana in orele 16) mai bine nu intrati. Absolut toate magazinele/terasele/restaurantele sunt inchise.Tot ce veti gasi deschis vor fi cateva fast-food-uri, magazine sportive si de suveniruri. Nu merita oprirea de masa aici.

Spre seara (~orele 18) ajungem in Milano si in functie de ora cazarii, la hotel Nasco 4*, putem sa facem o scurta plimbare nocturna prin oras.

ZIUA 4. Plimbare prin Milan unde putem vizita Palatul Sforzesco, Domul, Scala din Milano si arterele comerciale.

Cazare: Hotel Nasco 4*

Adresa: Corso Sempione, 69 - 20149 - Milano, Italy. Tel. +39 02 31 951

Agentia: Dacris Travel

Ziua 5 (luni, 27.iulie.2009):
Milan - Balcelona (Spania)
Durata drum:~11h (cu tot cu pauze/opriri/vizitari)
Distanta: ~990Km

Se va servi micul dejun la ora 7. Intre Milan si Barcelona vom face mai multe scurte opriri, iar la Aix en Provence vom putea opri cca.1-2 ore pentru o scurta plimbare prin oras (Cours Mirabeau ) un suc si o cafea la una din vestitele cafenele. Eventual, putem sa luam si masa de pranz ( in functie de ora ).

AICI am aflat cat de nesimtiti sunt francezii. Ne-am asezat la o masa, la unul din faimoasele restaurante din centru si am stat...si-am asteptat...a venit un ospatar si ne-a aranjat fata de masa...peste 10min ne-a adus si meniurile si dupa 30min de stat la masa (fumat, contemplat, relaxat) am plecat pentru ca n-a mai dat nimeni pe la noi. Masa am reusit s-o luam pana la urma tot in Aix en Provence.

Locuri foarte frumoase care se mai pot vizita, in drum spre Barcelona sunt: Avignon (cu faimosul Pont D'Avignon si Petit Palais Avignon) si Perpignan. Toate obiectivele sunt perfect semnalizate si marcate, incat daca veti intra in oras este imposibil sa le ratati (majoritatea sunt in centru oricum). Distantele intermediare pentru acestea nu le am, ele facand obiectul altui trip. Se pot afla foarte usor cu gugle maps sau orice gps.

Ne continuam deplasarea spre Barcelona, unde vom ajunge in jurul orei 18. Ne vom caza pentru 6 nopti la hotelul Covadonga 3*.
Cazare: Hotel Cavadonga 3*
Adresa: Avinguda Diagonal 596 - 08021, Barcelona, Spain. Tel. +34 932 095 511
Agentia: Solis Travel

Zilele 6 - 10 (marti, 28.iulie.2009 - sambata, 01.august.2009):
BARCELONA
Pe parcursul celor 5 zile, cat vom sta in Barcelona, vom incerca sa petrecem timpul intr-un mod cat mai placut si variat. Fara a stabili prea in detaliu dinainte ce vom face in fiecare zi, putem totusi sa ne propunem :
1 zi - excursie la Andora, prilej de a admira peisaje spectaculoase si de a face cumparaturi tax-free, la Manastirea Montserrat

construita pe stancile abrupte ale muntelui cu acelasi nume (comparabila cu complexul monahal Meteora-Grecia), cel mai important centru spiritual din regiunea Catalonia, situata la aprox. 60 km de Barcelona.

Am fost si este foarte frumos. Merita jumatate de zi.
1 zi - plaja in prima parte a zilei la Salou, dupa care vizitarea Parcului de distractie Portaventura din Salou, al doilea ca marime, dupa Disneyland. Am fost si merita toti banii. Preturi cam mari inauntru, dar este de asteptat. Se plateste o singura data,(~40€) la intrare, dupa care toate atractiile sunt pe baza de coada. La care stai. In functie de cat de atractiva este atractia. :) Oricum, merita! Parcul este impartit in 5 zone tematice (Mediterrania, Polynesia, China, Mexico, si Vestul Indepartat) fiecare avand seara spectacole specifice zonei. Mi-a placut spectacolul din Polynesia. Aici gasiti mai multe informatii: www.portaventura.co.uk

1 zi - vizitarea unor statiuni de pe Costa Brava dupa o deplasare in statiunea Lloret de Mar, unde se poate face plaja.

2 zile - plaja si vizitarea orasului, atat pietonal cat si cu bus-ul turistic (merita toti banii - 20€/2zile - mai ales daca nu stai foarte mult in Barcelona, pentru ca multele si frumoasele obiective din Barsa sunt destul de departe una de alta si nu le poti face pe jos), cu opriri la principalele obiective turistice : impresionanta Catedrala Sagrada Familia - opera faimosului arhitect catalan Gaudi, Parcul Gueil, faimoasa strada La Rambla si multe altele.

Se poate face totodata si o plimbare cu gondola care leaga portul de Montjuic. Toate hotelurile au in hol pliante cu bus-turistic + harti cu atractii. Iar biletele se pot cumpara direct de la ei.

Barcelona este un oras foarte mare, frumos si ingrijit. Mi-a placut si merita sa-i acordati o saptamana intreaga.

Ziua 11 (duminica, 02.august.2009):
Balcelona - Nice (Franta)
Durata drum: ~12h (cu tot cu pauze/opriri/vizitari)
Distanta: ~680Km

Se va lua micul dejun la ora 7 in Barcelona dupa care se incepe traseul de intoarcere.Intre Barcelona si Nice vom face mai multe scurte opriri, iar la Aix en Provence vom putea opri cca.1-2 ore pentru o masa si o scurta plimbare prin oras. In functie de timp si vreme ar fi frumos daca am putea sa facem o plimbare prin Cannes sau Narbonne. Daca timpul nu ne permite, a doua zi vom veni din Nice pana in Cannes. In acest caz vom merge de la Aix-en-Provence direct la Nice. Ajungem in Nice pe la ora 20 unde vom sta 3 nopti la hotelul Best Western New York 3*.Pana in Nice vom iesi de pe auotstrada si vom merge pe Coasta de Azur prin orasele: Montpellier, Nimes, Cannes, Antibes. Dupa plac si nevoi se poate opri in oricare din ele. Noi am oprit in cele din urma in Narbonne si ne-am plimbat un pic prin centru. Este dragut, dar nu aveti ce face mai mult de 2-3h.

Ajunsi in Nice, dupa cazare se poate face o scurta plimbare prin oras si pe malul marii pana in jurul orei 22-23.
Cazare: Hotel Best Western New York 3*

Adresa: 44, Avenue du Marechal Foch - 06000, Nice, France. Tel. +33(4)93851431

Agentia: Dacris Travel

Zilele 12 - 13 (luni, 03.august - marti, 04.august)
NISA
Ziua 1: Se serveste micul dejun la ora 8. Pornim spre Antibes, unde facem o scurta oprire . In continuare plecam spre San Remo(Italia).

De la San Remo ne intoarcem spre Nice, cu oprire in Monte Carlo. Masa se poate lua intr-una din statiunile Ventimiglia, Menton sau dincolo de Monte Carlo, la Beaulieu-sur-Mer. Orice statiune ati alege pentru masa, preturile sunt la fel de mari si privelistea pe masura.

In Monte Carlo se viziteaza Palatul Regal, Catedrala, Acvariul, Cazinoul(din fata caruia nu lipsesc masinile de lux, printre care se pot zari si 1-2 cu nr. de romania), Gradinile exotice etc. Seara se poate face inca o iesire prin Nisa (vezi poze mai jos).

Ziua 2: Se viziteaza Cannes, se fac poze pe covorul rosu, se poate plimba si casca gura pe strada principala la zecile de magazine selecte dar se poate face si o scurta vizita in varfu dealului din oras, unde se afla Castelul de la Cannes, pentru o priveliste de neuitat.

Vizita se poate incheia cu o tura scurta pe faleza lunga in vecinatatea careia se inalta zeci de hoteluri de lux in a caror parcare valoarea masinilor se apropie de valoarea intregului hotel. In functie de noroc se pot face poze cu/la numeroase masini exotice (Ferrari 599 GTB placat cu aur. Porsche Carrera GT rosu mat s.a.).

Dupa masa se poate face plaja in Nice. Plaja de aici nu este printre cele mai bune dar se pare ca pietrele care tineau loc de nisip aveau rol terapeutic deoarece "plaja" era plina.

Distantele dintre toate micile orase de pe riviera franceza sunt destul de mici (intre 10 si 40Km) asa ca se pot vizita mai multe intr-o zi. In functie de ce va doriti (plaja sau vizitare) va puteti face un program cu 1-2 zile inainte, eventual dupa ce treceti prin ele spre Nisa.

Ziua 14 (miercuri 05.august.2009):

Nisa - Venetia (Italia)
Durata drum: ~10h (cu tot cu pauze/opriri/vizitari)
Distanta: ~620Km
Dupa cum v-am obisnuit, se ia micul dejun cat mai devreme. Drumul intre Nisa si Genova il vom face pe tarmul marii si nu pe autostrada. Scurt popas in Imperia si Genova. In drum spre Venetia ne oprim in Verona (la ~120Km pana-n Venetia) pentru o plimbare prin Plazz de la Erbe, Plazz del Signori si o vizita la Casa Julietei si cea a lui Romeo.

O scurta vizita prin Padova : Basilica Sf. Anton. Eventual, putem lua masa in Padova. In jurul orei 18 ajungem in Venetia, unde ne cazam pentru 2 zile la hotelul President Mestre 4*. Seara, se poate face o vizita in Venetia veche. La 5 minute de hotel este statie de autobuz care autobuz ne va lasa tocmai la intrarea in Venetia veche. Venetia noua nu are nimic atractiv si nu merita vizitata.
Cazare: President Mestre 4*
Adresa: Via Forte Marghera, 99/a, MESTRE (VE) - 30170 Venice - Italy. Tel:+39 041 985 655
Agentia: Solis Travel

Ziua 15 (joi 06.august.2009):
VENETIA
Micul dejun la..ce ora se doreste, deoarece vizitarea Venetiei nu dureaza foarte mult incat sa trebuiasca sa ne grabim. Sosire in Punta Sabioni si imbarcare pe vaporetto pentru a ajunge in Venetia, ca alternativa la autobuz. Recomand totusi autobuzul. Este mai direct, mai rapid si mai ieftin. Obiective de vizitat : Piata San Marco, Palatul Ducal, Podul Rialto, Puntea Suspinelor - cam toata Venetia e de vizitat.

In cam 40' poti traversa Venetia (fara sa te opresti la suveniruri). Deci o jumatate de zi este suficienta pentru plimbare si poze, cascat ochii si gura si pentru mancare. In functie de cum va incadrati in timp, se poate face o croaziera spre insula Murano. Masa se poate lua in Venetia la preturi medii ( Pizza in jur de 5-6 € ).

Ziua 16 (vineri 07.august.2009):
Venetia - Budapesta (Ungaria)
Durata drum: ~12h (cu tot cu pauze/opriri/vizitari)
Distanta: ~700Km
De la Venetia spre Budapesta, oprire de cca. 2-3 ore la Postojna (Slovenia) (la ~200Km de Venetia) pentru vizitarea Pesterii Postojna, unul dintre cele mai frumoase fenomene carstice din Europa. (vizitarea se face cu trenuletul si pe jos, pe linie dubla...neelectrificata:P). Este IMENSA! Merita oprirea.

Tot aici se poate vizita si castelul cu iz medieval Predjama.

Scurte opriri pe traseu, iar masa se poate lua la Siofok, pe malul lacului Balaton. Noi n-am luat-o ca am stat mai mult la Postojna si am gustat ceva p-acolo. Insa masa din Budapesta a fost foarte bogata si ieftina. Cu 3500 de forinti/pers(~12euro) am mancat un bufet suedez (cu tot cu geamuri, ca ne era foarte foame) plus o carafa de vin sau suc. Cazare pentru 1 noapte in Budapesta la hotel Oriental 3*, unde am ajuns in jurul orei 21. Pentru cazare de tranzit, hotelul este foarte bun (mai ales mancarea) si ieftin.
Cazare: Oriental 3*
Adresa: Fáy utca, 61 - 1135 Budapesta, Ungaria. Tel:. +36 1 239 23 99
Agentia: Solis Travel

Ziua 17 (sambata, 08.august 2009)
Budapesta - Bucuresti
Durata drum: dupa cum ti-e norocul in tara. ~ 13h
Distanta: ~800Km

Si...home sweet home. Sper ca v-au placut relatarile mele. Pentru orice alte sugestii, reclamatii sau intrebari puteti lasa fara frica unu, doua sau mai multe commenturi.

V-am lasat!

P.S.1: La 90% din cazari plata s-a facut in Bucuresti, la diferite agentii (in functie de oferta fiecareia), cu 1-2 luni inainte si toate au avut cel mai bun raport intre pret si localizarea fata de centrul orasului. La unele s-a facut doar rezervarea din Bucuresti.

P.S.2: distantele la dus au fost ceva mai mari intre obiective, dar s-a mers 95% pe autostrazi iar daca este voie buna in masina nici nu simtit cum trec kilometrii :)

P.S.3: ca tot veni vorba de autostrazi, trebuie sa existe si reversul medaliei, si anume taxele de autostrada, care sunt mici dar multe...si se aduna...dar mai bine nu le adunati.
P.S.4: preturile de intrare la toate obiectivele turistice sunt intre 5-10euro iar pentru elevi/studenti/batrani sunt reduceri intre 10-20%.

P.S.5: agentiile de la care am luat cazarile sunt cele care ne-au oferit cel mai bun raport intre pret si localizarea hotelului fata de centru.
P.S.6: nu va faceti griji cu privire la gasirea obiectivelor turistice. Asigurati-va ca ajungeti in centrul oraselor si acolo 100% gasiti indicatoare spre toate obiectivele turistice!!! Indicatoarele maro sunt cele care semnalizeaza obiectivele turistice, ca si la noi dealtfel...sau cum ar trebui sa fie si la noi.